Dan MIHĂESCU ■
Senatoarea de Constanţa Evdochia Dusia Aelenei, reprezentanta partidului Alternativa Dreaptă, a anunţat că a votat împotriva adoptării propunerii legislative de completare a Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a Legii educației naționale nr. 1/2011. Legea 602/2022 a fost adoptată în procedură de urgenţă luni, 31 octombrie, în Senat cu 57 de voturi pentru, 14 – contra,i 41 de abţineri şi trimisă la Camera Deputaţilor, pentru dezbatere şi definitivare.
Referitor la luarea sa de poziţie în plenul camerei şi votul împotriva adoptării legii, Dusia Aeleniei a ţinut să precizeze: “M-am opus luni în Senat învăţământului în maghiară pe teritoriul României. Nu e niciun fel de discriminare la mijloc; eu ştiu ce înseamnă să fii dintr-o minoritate etnică – cea a lipovenilor, în cazul meu. Dar trebuie să fim pragmatici, nu politically correct. E imposibil să treci prin viaţă fără să ştii limba statului în care trăieşti! Să privim reversul medaliei. Există minoritate românească în Italia, Franţa, Germania. Ce s-ar întâmpla dacă românii ar face acolo şcoala în limba română? Ar ieşi neadaptaţi pe piaţa muncii, nevorbind limba locului în care se trăiesc”, a susţinut Evdochia Aelenei.
Potrivit senatoarei de Constanţa, disputa în cauză a fost stârnită de Articolul (4), care prevede că: “Nu constituie segregare în învăţământ pe criteriul etnic situaţia în care se constituie grupe/clase/unităţi de învăţământ preuniversitar formate preponderent sau doar cu cursanţi aparţinând unui grup etnic, în scopul predării în limba maternă a acelui grup etnic sau în sistem bilingv”.
Deşi Art. 2^- (1) spune că: “Este interzisă segregarea la toate nivelurile deînvăţământ din România. (2) În sensul prezentei legi, prin segregare în învăţământ se înţelege acel tip de discriminare prin separarea fizică săvârşită în cadrul unei unităţi de învăţământ din România asupra antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor sau studenţilor, denumiţi în continuare cursanţi, prin care se restrânge, se înlătură recunoaşterea, folosinţa sau exercitarea, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul educaţiei pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, handicap, boală cronică necontagioasă, apartenenţă la o categorie defavorizată, statut socio-economic al familiilor cursanţilor, mediu de rezidenţă, performanţe şcolare, frecventare sau nefrecventare a unui ciclu de educaţie timpurie, precum şi orice alt criteriu”.
