Manuel VLĂDUȚ ■
Recent a fost prezentat spre dezbatere publică pe siteul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), la rubrica Proiecte de acte normative aflate în dezbatere publică , proiectul noului Statut al Cadrelor Militare.
Îmbrăcat într-o spumoasă expunere de motive, proiectul pare la prima vedere lăudabil, aducând elemente de noutate cum ar fi desființarea gradului de sergent major și redenumirea gradului de plutonier adjutant principal, în plutonier adjutant șef. Ca să ne aliniem perfect la standardele NATO… O altă noutate deosebit de importantă, este introducerea obligativității participării necondiționate a cadrelor militare la misiunile internaționale de pe agenda NATO.
Îngrijorătoare însă, sunt încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților garantate cetățenilor prin Constituția României – inclusiv cadrelor militare. Aceasta, în condițiile în care au existat numeroase semnale a multor cadre militare active sau în rezervă, referitoare la aceste încălcări.
Astfel, prin acest proiect – la fel ca și prin actuala Lege 80/1995 privind Statutul Cadrelor Militare – cadrelor militare le sunt restrânse drepturi și libertăți (cu încălcarea Constituției României), deși legea fundamentală a Statului Român nu permite disciminări între categorii de cetățeni.
În acest context, se pune chiar întrebarea: inițiatorul acestui proiect de lege, nu cunoaște legislația în domeniu și directivele europene cu privire la aceasta? Sau încalcă în mod voit prevederile constituționale?
Suntem de 17 ani în NATO și de 14 ani în Uniunea Europeană. România se consideră un stat democratic, dar în nici un stat democratic din Lume, nu există legi sau constituții care să interzică drepturi și libertăți fundamentale. Cu o excepție: România. Interesant este faptul că Armata este instituția investită prin însăși Constituția Țării, să garanteze statul de drept și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Și tocmai cadrele militare sunt categoria de cetățeni cărora prin lege, le sunt restrânse sau interzise o serie de drepturi și libertăți!
Unul dintre drepturile interzise prin această lege, este dreptul la asociere sindicală (Proiectul de lege, prin Art. 14 (1) a]), în condițiile încălcării Constituției și în condițiile în care în UE există armate unde sunt organizate sindicate. Dealtfel, există cel puțin o sesizare a excepției de neconstituționalitate – legată de încălcarea acestui drept – depusă de Asociația Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații la Avocatul Poporului și care se află actualmente pe agenda Curții Constituționale a României.
În statele Uniunii Europene nu există – așa cum am spus – interdicții ale unor astfel de drepturi fundamentale. Există în schimb, între cadrul militar și instituția militară un acord tacit de renunțare la astfel de drepturi (grevă, manifestații), în schimbul unor compensații rezonabile garantate de stat, cum ar fi legi speciale ale salarizării militarilor sau a pensiilor militare de stat, stabile și care asigură o predictibilitate clară a carierei cadrului militar.
Or, în România zilelor noastre, tocmai această predictibilitate nu există, din cauza modificării repetate și haotice a legislației în domeniu, de către politicienii care se succed la putere și consideră că se pot juca după bunul plac cu soarta militarilor, inclusiv încălcând Constituția. Problema este că deși în România a existat un echilibru în acest sens, acesta a fost întrerupt de spectrul legislativ, legea specială de salarizare pentru militari fiind abrogată în anul 2010, legea specială de pensionare fiind abrogată între anii 2011-2015, iar actuala lege a pensionarii pentru militari a fost atât de radical modificată, încât nu a mai rămas decât titulatura din varianta inițială .
În aceste condiții, dispărând compensațiile rezonabile pentru acceptarea unor interdicții de drepturi și libertăți, militarii români nu mai au decât varianta exercitării din plin a drepturilor și libertăților garantate de Constituția României și acestora, sau intervenția pe lângă organismele internaționale în drept să soluționeze aceste diferende.
Ministerul Apărării Naționale – prin șefii săi – cunoscând dealtfel aceste multiple probleme, expuse în repetate rânduri de numeroase organizații ale rezerviștilor dar și de către militari activi, nu numai că nu face nimic pentru soluționarea cu tact a acestor probleme, dar vine chiar cu astfel de proiecte legislative ca cel în discuție, prin care întărește încălcări ale drepturilor constituționale.
Voi enumera doar câteva dintre interdicțiile flagrante impuse neconstituțional prin acest proiect de lege, deși ele sunt mai numeroase:
- Proiectul de lege, prin Art. 14 (2) b], interzice cadrelor militare„să îndeplinească alte funcții sau activități, ori sa exercite alte ocupații, cu excepția situațiilor și în condițiile stabilite prin ordinul conducătorului instituției militare”. Constituția României garantează tuturor cetățenilor – fără nici o excepție, respectiv și cadrelor militare, dreptul la muncă, la alegerea profesiei sau ocupației, prin prisma prevederilor Art. 41 „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă”.
- Proiectul de lege, prin Art. 14 (2) c] interzice cadrelor militare „să se implice in activități care contravin ori afecteaza demnitatea, prestigiul și normele de conduită specifice profesiei militare”. Sunt încălcate exact aceleași prevederi constituționale menționate la Art. 14 (2) b], iar motivația este aceeași. Din punct de vedere legal, nici o activitate nu poate afecta demnitatea, prestigiul și normele de conduita specifice profesiei militare, atât timp cât activitatea în cauză este legală.
- Proiectul de lege, prin Art. 15 c) interzice cadrelor militare „participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical (…), cu excepția activităților ce se desfățoară în cadrul misiunilor ordonate”. Constituția României, prin prevederile Art. 39, garantează tuturor cetățenilor – inclusiv militarilor, libertatea întrunirilor.
„Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şidesfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme”.
Constituția României, prin prevederile Art. 26, garantează tuturor cetățenilor – inclusiv militarilor,respectarea de către autorităţile publice, a vieții intime și private. - Proiectul de lege, prin Art. 15 (2) interzice cadrelor militare „să participe la administrarea sau conducerea societatilor comerciale, direct sau prin persoane interpuse”. Constituția României garantează tuturor cetățenilor – fără nici o excepție, respectiv și cadrelor militare, dreptul la muncă, la alegerea profesiei sau ocupației, prin prisma prevederilor Art. 41 „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă”. Constituția României garantează egalitatea în drepturi și libertăți pentru toți cetățenii – inclusiv pentru cadrele militare. Art. 16 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.
În ce privește cadrele militare în rezervă, este de remarcat modificarea vârstei până la care acestea pot fi concentrate/mobilizate în caz de război: de la 63 de ani, la 65 de ani. Și asta, în condițiile în care majoritatea cadrelor în rezervă sunt pensionari… Se observă inclusiv discriminarea între cadrele militare în rezervă și soldații/gradații profesioniști rezerviști – care pot fi chemați doar până la vîrsta de 55 de ani, pe de o parte, dar și discriminarea între cadrele militare în rezervă și soldații/gradații profesioniști (care au obligații militare) și cetățenii civili fără obligații militare care pot fi încorporați doar până la vârsta de 35 de ani și atât, deși Constituția prevede că TOȚI cetățenii României au dreptul și obligația de a apăra România…
În final, se pune întrebarea: de ce MApN nu inițiază o lege pentru un statut unitar al cadrelor militare și soldaților/gradaților profesioniști, așa cum au si alte state europene democratice? De ce nu se apleacă MApN prin specialiștii săi, asupra inițierii unei legi care să reglementeze clar obligațiile tuturor cetățenilor în cazul unei mobilizări generale și modalitățile de pregătire pentru război a cetățenilor fără obligații militare la pace? Ce interese se urmăresc prin adoptarea unui proiect de lege care încalcă flagrant Constituția României, prin interzicerea unor drepturi și libertăți fundamentale, într-un stat European democratic?
(Proiectul de lege privind Statutul Cadrelor Militare, a fost publicat pe data de 14.06.2021 și se află în dezbatere publică timp de 10 zile, propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect de act normativ fiind așteptate pe adresa de e-mail secretariat_general@mapn.ro)
