Acasă Social Musulmanii din România încep Kurban Bayramul !

Musulmanii din România încep Kurban Bayramul !

717
0
Foto: Dan MIHĂESCU
Foto: Dan MIHĂESCU

Dan MIHĂESCU  ■

Comunitatea musulmană din România, numărând aproximativ 70.000 de mebri, celebrează marți, 20 iulie 2021, prima din cele patru zile de Kurban Bayram – Sărbătoarea Sacrificiului  (Eid al Adha-arabă), unul dintre cele mai importante evenimente religioase cu semnificaţie comemorativă din religia islamică ce are loc în luna pelerinajului, organizat la locurile sfinte de la Mecca (Regatul Arabiei Saudite), unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului, informează Muftiatul.

Potrivit surei citate, Sărbătoarea Sacrificiului comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu Ismael şi adoraţia lui Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de Divinitate. Potrivit Coranului, pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismael, dar Creatorul, văzându-i determinarea şi neclintita credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gavriil cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel, lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului.

Referindu-se la acest eveniment, muftiul Muurat Iusuf a precizat, pentru gazeta SENTINELA, că pelerinajul numit „hacilik” se face după un ritual strict, reiterând pasajul iniţiatic al Profetului Mohammed din primul mileniu creştin, la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, Arafat şi Medina, dar şi puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim. 

Foto:Dan MIHĂESCU

Sărbătorile sunt un bun prilej de a ne apropia mai mult de semenii noștri, dar și de noi înșine. Tot astfel, și Sărbătoarea Sacrificiului ne oferă șansa de a reflecta asupra propriilor trăiri și sentimente și de a dărui mai mult atât material, cât și spiritual, celor din jur, celor neajutorați, celor singuri. Termenul de Kurban are sensul de apropiere sau element care asigură apropierea față de Divinitate, dar din punct de vedere religios înseamnă sacrificarea unui animal conform cerințelor islamice. În istoria omenirii, sacrificarea ritualică în numele Creatorului a existat în toate religiile. În Șura El Maide, versetul 27, Allah ne amintește de ofrandele celor doi fii ai lui Adam, în sura El Hac, versetul 34, Allah face referire la obligativitatea sacrificării ritualice, obligativitate ce există în toate religiile precedente Islamului”, a declarat Şeful Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat.

Sărbătoarea Sacrificiului (Kurban Bayramul) se întinde pe durata a patru zile comemorând, la sfârşitul pelerinajului la locurile sfinte, gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini) care care pus să aleagă între dragostea faţă de propriul şi unicul fiu şi adoraţia Creatorului (Allah) optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de Divinitate. “ Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah ca un ideal mai mare decât dragostea dragostea şi ocrotirea paternă, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzându-i hotătărea şi nestinsa credinţă îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului astfel că lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual devoţiunea şi credinţa în Allah” – a precizat Muftiul Yusuf Muurat.

Tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, miel, cămilă, bivol sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit, a apărut în anul al II-lea al islamului având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, prinos de mulţumire şi recunoştiinţă pentru pentru împlinirea unor năzuinţe.                     

Sărbătoarea Kurban Bayramului se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Mudjalifa, la care participă anual peste două milioane de pelerini, care trebuie să ajungă măcar o dată în viaţă acolo, ca să-şi găsească liniştea sufletească.                                                                       

Respectând vechile obiceiuri marţi dimineaţa pentru cei 22 de mii de credincioşii musulmani din Dobrogea începe sacrificiul ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită chiar de către Şeful Cultului, Muftiul Yusuf Muurat, la Geamia Hunchiar din Municipiul Constanţa, de la ora 06.17. Ulterior Muftiul Muurat va participa la o serie de sacrificii ritualice şi va oferi pachete ce vor conține carne de kurban pentru familiile nevoiaşe din judeţele Constanţa, Tulcea şi Cǎlǎraşi, oferite de Muftiatul Cultului Musulman din România, împreună cu reprezentanţii unor asociații social-umanitare din țară și din străinătate, carnea animalelor sacrificate fiind oferită în dar săracilor, prietenilor şi rudelor.                                       

Foto: Dan MIHĂESCU

Meniul pentru Bayram se prepară cu o zi înainte fiind alcătuit din diverse ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, yahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi de vită, batal sau capră, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi nelipsitele şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi, pătrate, de rulouri, numite şi saraiglii) cu sirop şi nuci iar în ajunul sărbătorii de Kurban Bayram gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii aşternând cele mai bune cuverturi, covoare şi alte ţesături decorative lucrate de mână din fire aurii şi de mătase.

Tradiţa spune că familiile reunite vizitează în prima zi a sărbătorii mormintele rudelor sau ale celor dragi şi fac rugăciuni în casele celor decedaţi, iar după amiază, la masa tradiţională de Bayram, se fac urări între membrii familiei, se sărută mâinile persoanelor mai în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri, bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune,

Sunt patru zile de bucurie, veselie, destindere, de regăsire spirituală a familiei şi comunităţii, de sărbătoare pentru credincioşii musulmani.

Muftiatul Cultului Musulman din România îi îndeamnă pe credincioșii musulmani să dea dovadă de reponsabilitate în continuare și să se vaccineze pentru a reveni pe deplin la normalitate urând totodată: UN BAİRAM FERİCİT! (QURBAN BAIRAM QAYIRLI BOLSIN!/ KURBAN BAYRAMINIZ MÜBAREK OLSUN!/ EID AL-ADHA MUBARAK!)

Publicitate
Articolul precedentTot despre sport (3)
Articolul următorEvreul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.