Paloma PETRESCU – Expert în educaţie ■
„Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) trebuie să devină unul dintre pilonii principali ai unei Românii Educate, iar Ministerul Educației a formalizat astăzi startul adaptării acestei instituții la noile nevoi ale societății, propunând un mecanism administrativ democratic, performant, eficient și transparent, de secol XXI”.
Așa se încheie comunicatul de presă publicat în 02.02.2022, pe siteul instituției, în ziua în care Hotărârea de Guvern pentru reorganizarea ARACIP a fost adoptată în ședința de Guvern, fără să fie cineva interesat de motivele pentru care societatea civilă și Consiliul Legislativ au avut rezerve și au cerut explicații. Avizul Consiliului Legislativ a fost negativ, foarte negativ, dacă ne gândim că doar un (1) vot a fost „pentru”, din 43.
Poate fi considerată adoptarea HG o victorie a inițiatorilor, sau mai degrabă o neputință, lipsă de interes, grabă în asigurarea de sinecuri? Forma aprobată în ședința de Guvern se găseşte pe pagina web a Secretariatului General al Guvernului (SGG).
Declararea cu emfază, de către oportunistul ministru al Educației (ce cunoaște bine principiile democrației din perspectiva diverselor platforme ale partidelor prin care a trecut) a aşezării primei pietre la temelia „democrației participative” și a „transparenței mecanismelor de asigurare a calității” în educația din România dă bine, acum, în plin proces de aderare a României la OECD, dar nu se susține practic. De ce?
Să urmărim împreună punctele scoase în evidență de ministrul Cîmpeanu, ca fiind în premieră abordate prin procesul de reorganizare a ARACIP:
- Procesul de evaluare externă va fi separat la nivel operațional de cel de decizie, în scopul profesionalizării capitalului uman și al creării unui mecanism eficient și echilibrat între diversele componente ale procesului de evaluare.
Cuvinte frumoase, la modă, dar goale, dacă ne întrebăm în ce mod separarea procesului de evaluare externă, ca atribut al ARACIP, contribuie la profesionalizarea capitalului uman? Iar obiectivitatea și credibilitatea evaluării externe este rezultatul instituirii și aplicării unui mecanism eficient, riguros, echitabil, dar nu evaluarea externă conduce la crearea mecanismului eficient și echilibrat, ci invers!
- Pentru prima oară de la înființarea ARACIP, în anul 2005, vor fi reprezentați în Consiliul ARACIP, cu statut de observator, elevii, părinții și sindicatele din sistemul național de învățământ preuniversitar.
Greșit! Să nu încurcăm buna guvernanță cu transparența, aceasta fiind componentă a bunei guvernanțe. Din informațiile mele, reprezentanți ai oricăror asociații, organizații puteau participa ca observatori, inclusiv la vizitele efective în vederea autorizării, acreditării sau evaluării periodice, în baza unui acord încheiat între ARACIP și părțile interesate. Aceștia își consemnau observațiile într-un raport pe care îl înaintau ARACIP și îl prezentau celor pe care îi reprezenta.
- Pentru consolidarea expertizei, vor putea fi constituite comisii consultative, formate din cadre didactice sau cercetători, români sau străini, experţi în domeniul educației.
Rolul acestor comisii consultative este unul extrem de important, atât pentru consolidarea expertizei, cât și pentru asigurarea unei bune cunoașteri a tuturor domeniilor, specializărilor, așteptărilor pieței muncii etc. – comitete sectoriale, experți în educație, cu certificare şi nu autointitulați, reprezentanți ai diferitelor ministere interesate (Ministerul de Interne, al Apărărării Naționale, al Agriculturii, camere de comerț, reprezentanți ai învățământului superior, il ARACIS, DSU etc.
Dar sintagma „vor putea fi constituite comisii …” mă duce cu gândul că se va alege să nu se acorde importanță acestei oportunități. De ce atâta expertiză?
- Registrul evaluatorilor externi care realizează activitățile de evaluare va fi temeinic revizuit și completat în scopul consolidării profesionalismului, dar și a caracterului colegial al evaluărilor.
Regret, domnule ministru! evaluarea externă nu este colegială, trebuie însă să fie riguroasă, bazată pe standarde clare, cunoscute și să fie obiectivă.
Caracterul colegial al evaluărilor este valabil doar în cadrul evaluărilor interne, la nivelul școlii și al celor derulate de inspectoratele școlare, care, da, ar trebui să vizeze îndrumarea și acordarea de suport profesorilor, să urmărească progresul în dezvoltarea profesională a acestora și să le acorde feedback, la momentul potrivit și în maniera care stimulează și motivează.
Evaluarea externă și evaluarea colegială au roluri diferite; sigur ambele sunt valoroase, dar diferit:
- Evaluarea externă obiectivă este sursa unor posibile politici publice pentru reducerea unor riscuri, pentru atingerea unor obiective strategice;
în timp ce,
- Evaluarea colegială vizează progresul individual, dezvoltarea în carieră, așezarea relației profesor – elevi pe bază de încredere etc.
- Consiliul ARACIP, organul colectiv de conducere al agenției, se reorganizează şi va funcționa cu 15 membri care reprezintă actorii relevanți implicați în procesul educațional din România. Toți cei 15 membri, cu drept de vot, trebuie să aibă experiență didactică sau să aibă responsabilități în organizarea activității de învățământ. Reprezentanții Ministerului Educației vor avea competențe specifice precum învățământul în limbile minorităților sau recunoașterea și echivalarea diplomelor și actelor de studii, expertiză necesară pentru conectarea cu alte sisteme de învățământ.
În HG adoptată în ședința de guvern este stipulat „Consiliul ARACIP se organizează şi funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice, religioase sau de altă natură”, dar după cum se vede în continuare lanţul independenței este legat scurt întrucât toți membrii sunt numiţi pe funcţie prin ordin al ministrului. Despre componență, ce să mai spunem? Cinci (5) dintre cei 15 membri cu drept de vot sunt lucrători în Ministerul Educației sau profesori în rețeaua școlară ori inspectori școlari. Remarcăm și faptul că reprezentanții Ministerului Educației, membri în Consiliul ARACIP, pot fi aleși pe principiul democratic cu votul a 2/3 dintre membrii Consiliului, pentru calitatea de președinte. Halal independență instituțională! Conflictul de interese, etica … sunt azvârlite ca vorbe golite de conţinut prin textul HG, fără însă să fie vreo dovadă că ele chiar contează.
De asemenea vedem că reprezentanții MAI și MAN nu pot fi aleși pentru funcția de președinte al Consiliului ARACIP, dar ne întrebăm dacă ei au competența să exercite orice atribuție în raport cu unitățile școlare din sistemul de educație de stat care nu au specificul instituțiilor pe care le reprezintă, de exemplu autorizare, acreditare, evaluare periodică a grădinițelor, a liceelor, colegiilor școlilor gimnaziale, liceelor tehnologice, seminarelor teologice etc.
- Implicarea sectorului privat în structura ARACIP, având în vedere că peisajul furnizorilor de educație din România s-a schimbat semnificativ în ultimii 16 ani: dacă la momentul adoptării legislației ARACIP, în 2005, învățământul era aproape exclusiv de stat, astăzi sectorul privat este unul mult mai mare și reprezintă o componentă importantă a sistemului de învățământ prin oferirea de servicii și modele alternative care pot contribui la asigurarea calității la nivel de sistem.
Pftiu drace, să faci entorsă de limbă şi să ţi-o pună în ghips, nu alta! Cică în 2005, învățământul era aproape exclusiv de stat – adică cam cât de exclusiv, domnule ministru al Educaţiei de Îmbunătăţiri Funciare, care eşti tu ăla?! Altă eroare! În 2005 erau deja peste 600 de unități de învățământ private, a căror autorizare a fost realizată de CNEAIP (Comisia Națională de Evaluare şi Acreditare a Învățământului Preuniversitar), entitate înființată încă din 1997-1998, sub ministrul Andrei Marga, ca urmare a primului Program de Reformă în educație co-finanțat de Banca Mondială și Guvernul României.
CNEAIP a fost preluat cu resurse umane și patrimoniu, de către ARACIP, la data înființării acestuia în 2005.
- Președintele Consiliului ARACIP va fi ales, pentru prima oară, în mod democratic dintre reprezentanții actorilor implicați în educație, cu două treimi din voturile membrilor Consiliului, și va putea avea un număr de maximum două mandate.
Păi dacă 13 membri din Consiliul ARACIP sunt la dispoziția ministrului ( 6 experți ARACIP, 5 reprezentanți ai ministerului educației, iar 2 ai MAN, respectiv MAI), ce să zic… sinecură nenincă!?
Dacă nu are două mandate complete … mai poate fi numit pentru unul complet?
Președintele ARACIP trebuie să aibă experiență la catedră de minimum 10 ani! Ca ordonator de credit este suficientă experiența de 10 ani la catedră??? Sigur nu, dar cui îi pasă? Poate în cerc restrâns se știe deja cine va fi primul președinte ales prin vot democratic.
Din păcate principiile democratice sunt duse în derizoriu, doar pentru ca decidentul să facă dovada forței pe care i-o dă autoritatea funcției!
- Capacitatea instituțională va fi îmbunătățită semnificativ, atât în ceea ce privește calitatea activităților de evaluare, cât și în ceea ce privește comunicarea cu beneficiarii, prin creșterea numărului de posturi de experți în domeniul asigurării calității, dar și al celor de suport juridic și administrativ. Creșterea capacității administrative a ARACIP, prin suplimentarea numărului de posturi, de la 40 la 75, va contribui la eficientizarea activității în interesul beneficiarilor finali ai educației din cele 7.000 de unități de învățământ cu personalitate juridică, de stat sau private, în contextul existenței unor întârzieri foarte mari (chiar și 2 ani) în soluționarea unor dosare deja depuse, la care se adaugă acțiuni majore care nu au fost nici măcar inițiate de mulți ani.
Capacitatea instituțională nu este dată per se de dimensiunea numerică a aparatului care o deservește, ci mai degrabă de calitatea și expertiza resursei umane. Să nu uităm că ARACIP, chiar și cel reorganizat este instituție independentă și autonomă care se autofinanțează din taxele de autorizare, acreditare și evaluare periodică. Finanțarea de bază a școlilor de stat vine de la Primărie, iar aceasta fie poate să aibă probleme financiare, fie nu îi prea pasă de cine este și ce face ARACIP și mai ales de prevederile legale privind obligațiile agenţiei. Și atunci? Dacă în prezent din taxe se puteau susține 25 de posturi … din ce resurse vor fi susținute alte 50 în plus?
Nemulțumirea ministrului Cîmpeanu referitor la întârzierea evaluărilor periodice, la prestația, în general, a aparatului ARACIP, au fost clar exprimate; ceea ce nu este clar este lipsa de reacție și alegerea de a reorganiza păgubos o instituție care are o istorie scurtă, aș spune; de ce? Simplu! pentru că înainte de hotărârea de guvern pentru aprobarea unui nou regulament de funcționare și o nouă structură organizatorică, care este legislație subsecventă, ar fi trebuit să asude domnul ministru muncind la legislația primară, Legea Educației pornind de la Raportul Romania Educată, apoi legea ARACIP și abia pe locul trei să vină hotărârea de guvern, ordine de ministru care reglementează aspectele funcționale, mecanismele și fluxurile instituționale. De ce continuă unii să pună carul înaintea boilor și în secolul XXI? Nu știu, dar poate ne răspunde ministrul (în prezent liberal), în pauzele dintre sesiunile de deformare cu puterea minţii a reformei în educație.
Radiografia de mai sus se înscrie în contextul „foii de parcurs” pe care va trebui să o urmărească Romania în procesul de negociere pentru admiterea în Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), demers care va implica adoptarea unor măsuri în spiritul valorilor și principiilor acestei organizaţii ce are în centru politicii sale bunăstarea cetățenilor.
Procesul de negociere în vederea aderării presupune reașezarea reformelor interne, îmbunătățirea politicilor în toate domeniile de activitate economică şi socială, cu accent pe guvernanță publică, integritate publică și politici anticorupție, educație, investiții și fiscalitate, dezvoltare sustenabilă, protecția mediului și acțiunea climatică, tranziție digitală.
Se induce ideea că actuala formă a regulamentului ARACIP, aprobat prin HG pentru care s-a primit doar 1 din 43 voturi „pentru” de la Consiliul legislativ este întemeiată pe experiențe din țări precum Franța, Olanda, Finlanda. Adevărul este că nu există nicio corelație şi nicio experiență privind asigurarea calității în educație din țările menționate nu se regăsește în forma promovată a hotărârii de guvern. Praf în ochii cui nu știe!
Ce spuneți? Pe unde unde scoate cămaşa Sorin Mihai Cîmpeanu?
