Acasă Caleidoscop Ziua Victoriei – Parada dezastrului rus

Ziua Victoriei – Parada dezastrului rus

769
0

Manuel VLĂDUȚ ■

“Nu vrem să luptăm cu nimeni, Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni. Este uimitor că o țară mare și puternică  nu a atacat pe nimeni, ci și-a apărat doar granițele”  (Kiril, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse).

Astfel clamează Prea KGB-istul, creștin-la-greu-ortodoxul Kiril al Rusiei, ca un adevărat cap al sfintei biserici ruse, binecuvântând cu smerenie și agheasmă rachetele rusești trimise să împartă moarte în Ucraina.

Dar, oricât s-ar mai strădui Putin sau acoliții lui, mitul invincibilității rusești apune pe zi ce trece. Cu cât războiul declanșat sub caraghiosul nume de „operațiune specială” se prelungește, cu atât șansele de victorie a rușilor scad, la fel ca și respectul lumii întregi față de ei. Rușii au dovedit încă o dată – unei întregi omeniri de această dată, grobianismul, sălbăticia și primitivismul care îi caracterizează ca nație aflată iremediabil sub influența mentalității bolșevice pure…

Ce cultură rusă? Ce Dostoievsky? Care Cehov sau Ceaikovsky? Ce Ermitaj sau Lacul Lebedelor le mai poate scoate fața curată din clisa murdară a crimelor de război și împotriva umanității pe care le săvârșesc și le susțin cu toții? Căci dacă la început toți priveam acuzator doar spre descreieratul  Putin, iată că nu după mult timp, am descoperit că soldații ruși fac în Ucraina ce au știut ei cel mai bine să facă în războaie de-a lungul timpului: crime, jafuri, violuri, tortură, toate făcute cu o cruzime caracteristică lor. Să ne întoarcem puțin în timp și să ne amintim ce au înfăptuit bravii și invincibilii ruși de-a lungul istoriei; practic, în toată istoria sa, Rusia a dus o politică agresivă față de statele vecine:

1558. Războiul Livonian. După cucerirea hanatului de Kazan și Astrahan, a Marii Hoarde a Nogailor și a cazacilor, prinzând gustul cuceririlor, rușii și-au dorit o ieșire la Marea Baltică și au atacat teritoriile actuale ale Belarusului și ale Țărilor Baltice.  Nu au învins, dar au rămas cu ceva teritorii în plus…

1654. Războiul cu Polonia și ,,unirea,, cu Ukraina. Pe fondul revoltei cazacilor lui Bogdan Hmelnițki  împotriva Poloniei, rușii intervin la cererea de ajutor a hatmanului și își alipesc în definitiv întreaga țară.

Campaniile nenumărate ce au urmat împotriva Constantinopolului otoman, nu au fost decât războaie duse sub pretextul oprimării comercianților ruși de către turci și, bineînțeles, a creștinilor din Balcani. Vă amintiți aici „placa” lui Putin despre apărarea rușilor oprimați din Georgia, Ucraina sau Transnistria?

1695-1696. Campania lui Petru cel Mare împotriva turcilor de la cetatea Azov. Căci rușii aveau nevoie, nu-i așa, de acces la Marea Neagră…

1700. Marele război cu Suedia. Ce dacă nu exista picior de rus la Marea Baltică? Rușii aveau nevoie de acces la Marea Baltică. Așa că și această nevoie a transformat acest teritoriu cucerit, în „pământ strămoșesc”…

1772-1775. Prusia propune împărătesei Ekaterina a Rusiei, să-și împartă Polonia. Iar ea nu a refuzat… căci nu era politicos să refuze! Iar numeroasele revolte poloneze împotriva rușilor au fost denumite bineînțeles de către istoricii ruși, „războaie ruso-poloneze” . Erau de fapt, rezistența polonezilor în fața agresorului rus…

1783. Anexarea Crimeei. Dar rușii l-au numit război de apărare. Și această agresiune pură, au justificat-o ca o preîntâmpinare a raidurilor Hanilor tătari de Crimeea. Iar ca grijă pentru „frații ortodocși” armeni trăitori în Crimeea, aceștia au fost alungați de acolo, în urma acestei cuceriri.

Să ne amintim în treacăt, până la Războiul Crimeii din 1853-1856, că în 1812, atunci când Imperiul Rus și-a anexat Basarabia pentru prima oară rupând Moldova în două, agresiunea nu s-ar fi oprit aici dacă tot în același an, Napoleon Bonaparte nu ar fi invadat Rusia, forțându-i astfel pe ruși să-și mute trupele pe frontul din nord. Altfel, probabil că ar fi invadat toate cele trei Țări Românești iar noi am fi vorbit astăzi demult rusește, într-un „fericit” stat sovietic. Dealtfel, asediul aliaților britanici, turci și francezi asupra Sevastopolului in Crimeea, s-a desfășurat  în timp ce Rusia duce războaie de cucerire în Balcani…

În toată istoria lor, rușii și-au făcut un obicei în a-și alipi „pașnic” teritorii ale vecinilor care se certau între ei. Așa și-au construit cea mai mare țară din lume, pas cu pas, secol după secol… prin jaf și cucerire. Dar, să continuăm:

Secolul XIX. Anexarea Asiei Centrale și a Caucazului.

1904-1905. Războiul ruso-japonez, pentru Manciuria și Coreea (teritorii rusești, nu?).

1945. Anexarea Insulelor Kurile, în urma capitulării Japoniei.

1920-1921. Primul război sovieto-polonez. Un război șters din istoria rușilor… Fiindcă l-au pierdut.

1939. Războiul ruso-finlandez. Uimitor de asemănător cu răzbiul de azi din Ucraina. Scenariul: 60 de tancuri finlandeze au atacat pașnica URSS care întâmplător avea la granițele comune, 2.300 de tancuri! Bineînțeles că perfidul Stalin și poporul rus nu au fost crezuți; drept urmare, Liga Națiunilor a declarat URSS stat agresor și l-a exclus din organizație.

1940. URSS anexează țările baltice și… Basarabia (din nou!) și Bucovina de Nord. Tot pașnic… Numai la Fântâna Albă, sovieticii (printre care și vecinii ucraineni!) au masacrat nu mai puțin de circa 3000 de civili români!

1941. Începe Marele Război pentru Apărarea Patriei. Dar cum istoria este complicată, se pare că s-a trecut ușor cu vederea că Stalin avea în plan invadarea Estului Europei și transformarea lui în teritoriu sovietic. I-a reușit parțial după război; prin transformarea României, Poloniei, Germaniei de Est, Ungariei, Cehoslovaciei, Bulgariei, Serbiei și Albaniei în țări comuniste, luate sub directa sa tutelă…

Ungaria 1956, Cehoslovacia 1968: intervenții militare.

1979. Afganistan. Măreața Armată Roșie a ucis acolo 1.000.000 (un milion ) de afgani! Crime pentru care nu și-a cerut niciodată scuze…

1992. Conflictul civil ulterior înghețat din Transnistria, Republica Moldova. Crearea autoproclamatei Republici Transnistrene, cu sprijinul Armatei 14 ruse, așa-zis pacificatoare, în fapt armată de ocupație.

2008. Anexarea teritoriilor Georgiene, Abhaziei și Osetiei de Sud.

2014. Anexarea Crimeei și războiul provocat din estul Ucrainei.

Aceasta este “măreața” Rusie susținută se pare în marea lor majoritate de la fel de ”mărețul” popor rus mancurtizat prin metode bolșevico-staliniste.

În contextul războiului de azi din Ucraina, interesant este comportamentul izbitor de asemănător al lui Vladimir Putin, cu cel al lui Hitler, de al cărui nazism îi acuză pe ucraineni și implicit, pe occidentali! De urmărit acest filmuleț, care lasă de la sine de înțeles cine este astăzi adevăratul fascist, care cu fățărnicie macabră organizează pentru 9 mai, marea paradă de Ziua Victoriei împotriva fascismului, călcând pe cadavrele miilor de ucraineni, bătrâni, femei și copii, uciși sălbatic de armata de mujici marcați cu semnul lui Zorro, în fapt noua Zvastică rusească!

Sursa: hotnews.ro, timpul.md

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.