Dan MIHĂESCU ■
● Nu aduce anul ce aduce UE
Astăzi, preţul grâului la bursa europeană este de circa 1.375,5307 lei tona şi al porumbului de1.418,5545 lei /tona, iar angrosiştii de cereale de pe piaţa locală oferă fermierului 1220 lei/to grâu, 1180 lei/to. porumb şi 2350 lei to. floarea-soarelui, mult sub valorile de achiziţie de la sfârşitul campaniei de recoltare.
Astfel, tristeţea şi supărarea multor fermieri români creşte în raport cu direct proporţional cu scăderea preţurilor la grâu şi porumb, pierderile, generate de scăderea preţurilor fiind provocate de inundarea pieţei comunitare cu cereale ieftine ucrainene după scutirea de taxe vamale la importul din această ţară, acordată de UE.
● Am cunoscut şi agricultori fericiţi
Şi totuşi sunt şi fermieri români fericiţi de belşugul rodului lor produs în contextul anului agricol trecut, considerat cel mai secetos din istoria agrometeorologiei.
La Amzacea, în judeţul Constanţa, dr. ing. agronom Dumitru Manole, patronul SPORT-AGRA SRL şi preşedinte de onoare al Asociaţiei producătorilor de cereale şi plante oleaginoase din judeţul Constanţa, a declarat pentru Sentinela că după campania din vara anului trecut a obţinut cel mai mare profit din ultimii 15 ani de pe urma producţiei de cereale şi floarea-soarelui.
“Domnule, am 85 de ani şi din totdeauna am făcut agricultură, nu din scaun, de pe tarla, şi spun cu mâna pe inimă că 2022 a fost de excepţie căci în ultimii 15 ani nu am mai avut preţuri de achiziţie aşa de bune. Cei drept şi recoltele au fost îmbelşugate, cu toată seceta, căci eu nu am posibilitatea să irig cele 850 de hectare, de teren arabil, pe care le lucrez. Astfel, de pe cele 490 de ha cultivate cu grâul de toamnă am obţinut o producţie medie de 7200 kg/ha, la porumb, de pe 80 ha am recoltat 6600 kg/ha, la floarea-soarelui pe 290 ha am avut producţia medie de 3716 kg/ha şi am mai însămânţat şi 50 de ha cu soia de pe care am recoltat 1400 kg/ha, în lipsa irigaţiilor, dar această cultură am instalat-o, cu toate riscurile asumate, pentru a ne califica în vederea obţinerii sprijinului de 58 de euro/ha pentru întreaga suprafaţă lucrată de fermă, ce este acordat de UE producătorilor de leguminoase proteice. Toată recolta am vândut-o din câmp, la recoltat. Când am văzut preţurile pieţei, determinate evident de conjunctura războiului de la est de noi, de incertitudinea care tulburase pieţele internaţionale în legătură cu posibilitatea realizării exporturilor de cereale ucrainene şi ruseşti n-am avut niciun motiv să stau pe gânduri şi am dat tot la traderi. Grâul l-am vândut de la 1 august cu 1800 şi 1850 lei/to, preţuri ce nu s-au mai văzut din anul 1994 (faţă de 650-900 lei/to, uzual). La porumb am obţinut 1450 lei/to – maximul pieţei din ultimii 15 ani (faţă de 580 şi 800 de lei preţul uzual). Iar floarea-soarelui am vândut-o cu preţuri de 2800 şi 3000 lei/to, pe când media ultimilor 15 ani a fluctuat între 1400-1600 lei/to. iar pe soia am primit 2. 200 lei/to, comparativ cu preţul de 1600 lei/to, cât fusese preţul din anul anterior. Eu am înţeles că preţurile din piaţă erau unele conjuncturale şi atunci de ce aş fi riscat să aştept creşterea lor şi mai mult, cu recolta pe stoc, cu cheltuieli suplimentare de depozitare?”, a subliniat ing. Manole.
La o succintă analiză de rentabilitate, Dumitru Manole conchide că de la grâu a obţinut un profit brut de 6.000 lei/ha, la preţul de vânzare menţionat anterior, având în vedere că pentru instalarea, întreţinerea şi recoltarea unui hectar de cultură se cheltuie în medie cam 7.000 de lei. Câştigul de pe un hectar cu porumb a fost, în 2022, de 5.500 de lei iar de la floarea-soarelui de 7.000 de lei/ha. Doar la soia a înregistrat pierderi planificate de 1.200 lei/ha.
● Şi de unde-i supărarea?
Astăzi, o parte dintre fermierii români, în special cei care au sperat că preţurile cerealelor vor creşte şi mai mult, exacerbate de războiul de la răsărit, se plâng că cerealele fermierilor ucraineni au stricat piaţa, motiv pentru care înregistrează pierderi.
În contextul războiului declanşat de Rusia, Ucraina a fost scutită de taxe vamale în Uniunea Europeană timp de un an de zile, începând din 6 iunie 2022 iar pe 23 februarie a. c, s-a propus prelungirea cu un an a suspendării taxelor la importurile din această ţară, potrivit unui comunicat al executivului european.
Propunerea, ce trebuie aprobată de Consiliul UE și Parlamentul European, are ca scop să continue sprijinul acordat economiei Ucrainei și să contribuie la atenuarea situației dificile cu care se confruntă producătorii și exportatorii ucraineni din cauza invaziei ruse.
Decizia vine pe fondul intrării în piața din România a unor cantități majore de cereale din Ucraina ceea ce a dus la scăderea prețurilor, dar și la nemulțumiri în rândul fermierilor români care reclamă că mărfurile lor s-au ieftinit și au cerut Ministerului Agriculturii să caute soluții la Bruxelles.
Propunerea va fi acum examinată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în vederea continuării măsurilor comerciale autonome cu efect pozitiv asupra comerțului Ucrainei cu UE, împreună cu culoarele de solidaritate, ce au permis ca fluxurile comerciale să rămână extrem de stabile în pofida perturbărilor cauzate de război. De asemenea, liberalizarea temporară a comerțului, aplicabilă produselor ucrainene, a evitat o criză alimentară în Uniune, această ţară fiind un exportator important de cereale, fructe, legume, precum și de echipamente și substanțe folosite în agricultură. În acelaşi timp a constituit un sprijin real pentru economia și populația din țara vecină, greu încercată de războiul lansat în urmă cu un an.
Aceste prevederi sunt valabile cât timp și Ucraina respectă regulile de origine a produselor și procedurile aferente și nu introduce la rândul ei noi taxe vamale. Una dintre condițiile puse Ucrainei se referă la respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și respectarea principiilor statului de drept, precum și eforturile continue și susținute în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a activităților ilegale. De asemenea, o clauză de salvgardare, pentru ca producătorii europeni să nu fie afectați de aceste măsuri, prevede că dacă un produs ucrainean riscă să aducă daune celor din UE, cu produse similare sau aflate în concurență directă, taxele vamale pot fi reintroduse oricând.
Astfel, în condiţiile date, după ce autorităţile române, operatorii portuari, şi armatorii navali au reuşit crearea lanţurilor logistice pentru transportul fluxurilor de cereale şi mărfuri generale dinspre Ucraina iar negocierile cu Rusia au deschis coridoarelor de transport pe Marea Neagră între porturile ucrainene şi restul lumii, preţul grânelor a început să scadă în UE şi implicit în România, odată cu apariţia noilor fluxuri de cereale şi nu mai este perspectivă de creştere, până la noua recoltă. Cum s-ar zice, unii au pierdut…la “ruleta ucraineană”.
● Ce nu te omoară te întăreşte
În final, Dumitru Manole spune că supărarea confraţilor fermieri care n-au valorificat anul trecut oportunitatea vârfului de preţuri pentru noua recoltă, este de înţeles dar că nimeni nu trebuie să rămână încremenit în proiect. “Ştiţi cum este, şi în agricultură, ca pretutindeni, sunt mulţi perfecţionişti şi unii încă mai aşteaptă să prindă maximum de preţuri în piaţă dar eu vă spun că din totdeauna preţul cerealelor şi oleaginoaselor din bazinul Mării Negre, a fost stabilit de ruşi şi ucraineni, nu de români. Capacitatea de producţie a vecinilor de la răsărit este imensă, în comparaţie cu a noastră, a sârbilor, bulgarilor sau ungurilor. Eu am văzut fermele ucrainene la începutul anilor ‘90 şi am fost impresionat de ce pot să obţină agricultorii de acolo din solul lor, care este cu adevărat fertil. Au utilaje, au irigaţii peste tot şi mână de lucru, aşa că recoltele ruseşti şi ucrainene au stabilit întotdeauna preţul pieţei europene. Iar acuma, în condiţiile în care Ucraina a depus cerere de aderare la UE, nu este decât o chestiune de timp până când vom împărţi cu toţii aceiaşi piaţă de desfacere, deci ce se întâmplă acum trebuie privit ca o repetiţie generală. Cum s-ar zice ce nu te omoară, te întăreşte”, a glumit Manole.
Totuşi la ora actuală fermierii şi angrosiştii români se pare că sunt împovăraţi încă de cantităţi consistente de cereale păstrate în silozuri şi hambare în speranţa unor noi preţuri de top în piaţă. În judeţul Constanţa se apreciază că sunt pe stoc circa 200.000 de tone de grâu, 50.000 tone de sămânţă de floarea-soarelui şi 30.000 tone de porumb boabe.
Ieri, cotatiile la grau erau ceva mai mari. Dar, nu conteaza. Preturile la CBOT unde se coteaza Black Sea wheat, cu cele europene si cele din Ucraina se apropie. Dar, la pret se adauga costuriled e transport si asigurarile. Ucrainienii vand mai ieftin, pentru ca produc mai ieftin. Au suprafete mari, terenul este fertil si relativ umed. Au costuri mai mici, cu cat terenul este mai mare, desi productivitatea la hectar posibil sa fie mai mica decat la noi, maghiari sau la vest-europeni. Vand mai ieftin si pentru ca au nevoie de bani, iar stocurile sunt mari, datorita blocadei. Au facilitati la taxe vamale si transport (pe la noi). Cand se va negocia dosarul agricol cu Comisia Europeana se vor stabili contingentari, pentru ca altfel fermierii din UE vor fi afectati. Deci, va iesi cu scantei la negocieri, desi ucrainienii inca nu realizeaza. Vor trebui stabilite limite de productie. Ramane de vazut unde se vor face concesii. Interes in ceea ce priveste productia de cereale au: francezii, germanii, spaniolii, romanii, maghiarii, polonezii, italienii.