Acasă EDITORIAL „Marș la clasă!” sau o grevă inutilă care trebuie dusă până la...

„Marș la clasă!” sau o grevă inutilă care trebuie dusă până la capăt

7416
1

Prof. Marius FURTUNĂ ■

După aproape 20 de ani, profesorii nu mai suportă atitudinea guvernanților față de educație și, pentru că noua lege a educației  care este foarte aproape să fie aprobată în Parlament nu rezolvă deloc problema salarizării, și-au asumat riscul organizării unei greve generale chiar la sfârșitul anului școlar. Dezbaterile sterile și superficiale din parlament despre educație, propunerile pentru viitoarele planuri cadru pentru liceu apărute în spațiul public dar neasumate, indiferența președintelui Iohannis față de propriul său proiect ”România Educată” și, mai ales, nivelul salariilor considerat inacceptabil prin comparație cu al altor structuri bugetare sunt motivele care au declanșat greva generală!

Greva generală a profesorilor este inutilă! Este inutilă pentru că nu va schimba absolut nimic din sistemul de educație din România.

Nu va dispărea infrastructura școlară învechită,  cu școli vechi, mizere, nereabilitate, fără conexiune la internet și fără computere performante, fără instalații sanitare, fără căldură, cu săli de clasă suprapopulate, cu clase simultane în zone rurale unde profesorii calificați refuză să predea.

Va continua subfinanțarea cronică a învățământului, educația nu va primi cei 6% din PIB pe care Legea Educației Naționale îi garantează, pe care școala îi merită și pe care guvernele, fără excepție, refuză să îi asigure.

Nu vor apărea manuale noi și moderne, gratuite pentru toți elevii, materiale didactice moderne, echipamente tehnologice pe care elevii, nativi digitali, să le utilizeze pentru o reală educație contemporană.

Pregătirea profesională a cadrelor didactice nu va crește, cei mai mulți profesori vor rămâne ancorați în metodele tradiționale de predare-învățare-evaluare, negăsind motivația interioară și stimulentele sistemice pentru o autentică dezvoltare profesională. Cursurile pentru dezvoltarea carierei vor rămâne în continuare o fugă pentru hârtii și credite, nimic din conținuturile lor nu se vor regăsi imediat în practica didactică.

Sistemul de evaluare va rămâne la fel de anacronic, punând accent pe memorare mecanică, reproducere fără înțelegere și propunând o competiție acerbă între elevi pentru medii maxime care să le asigure admiterea în ciclul următor, indiferent de competențele reale dobândite. Coeficienții elevilor din Romania la testele Pisa vor rămâne la fel de slabe iar elevii români eminenți vor continua să plece pentru studii universitare oriunde în lumea largă.

Discrepanțele între școlile din mediul rural și cele din mediul urban vor rămâne la fel de dramatice. Copiii de la sate vor fi în continuare condamnați la abandon școlar și analfabetism funcțional, iar sărăcia, excluziunea socială, accesul limitat la resurse educaționale vor continua să frângă destine.

Politizarea învățământului va continua, funcțiile de conducere se vor ocupa, în continuare, cu bunăvoința partidelor.

Meditațiile nu vor dispărea.

Nici măcar salariile nu vor crește, cu siguranță nu cu cât își doresc profesorii!

De ce, totuși, dacă greva nu va avea efecte evidente, imediate și nu va contribui la creșterea calității educației, ea trebuie dusă până la capat?

Pentru că profesorii trebuie să își recâștige demnitatea!

Greva este împotriva întregii clase politice, care și-a bătut joc de cadrele didactice în ultimii 30 de ani, care i-a mințit, înșelat, le-a făcut promisiuni ipocrite și le-a ignorat nevoile. Cvasimajoritatea oamenilor politici, de la vârful statului până în ultimul cătun, sunt ignoranți, needucați, cu titluri furate și pretenții academice nefondate. Sunt agramați, incoerenți, incapabili de un dialog elevat, bazat pe argumente nu pe invective. La școală au fost proștii clasei, elevii de care colegii râdeau iar profesorii făceau eforturi să îi treacă clasa. De aici sentimentul deinferioritate pe care politicienii îl au față de profesori. Când spun ”educația este o prioritate”, politicienii spun, de fapt, ”Marș la clasă”!

Greva este împotriva președintelui Iohannis, care, la adăpostul celor 6 case obținute din meditații, a propus un proiect de țară numit ”România educată”, la rigoare un text superfluu și inept, care se poate foarte bine sintetiza cu îndemnul ”Marș la clasă”!

Greva este împotriva acelei părți a societății care, pur și simplu, îi urăște pe profesori. Grobieni, frustrați, fără să înțeleagă nimic din ce înseamnă să fii dascăl, amestecă inepții nedrepte (4 ore pe zi muncite, concedii de jumătate de an, medidații care îmbogățesc, lipsă de profesionalism etc., etc.) cu jigniri și răutăți. Rețelele de socializare sunt inundate de imprecații ale unor indivizi fără identitate reală, fără informații despre studii, loc de muncă sau alte informații care să le ofere o minimă îndreptățire la a critica profesorii. Când o nulitate fără decență și fără scrupule, atotprezentă la televiziuni, care știe tot despre orice, care le ordonă profesorilor ”Marș la clasă” ea emite o grozăvie pe care mulți români o gândesc!

Greva este împotriva liderilor de sindicat, moluște fără caracter, care au monopolizat funcțiile de conducere sindicale și care au avut ani de zile tot felul de conivențe cu guvernanții, care au acces la proiecte, finanțări, oportunități puțin transparente, care nu au mai predat o oră de ani de zile și care se prefac mereu că sunt alături de membrii de sindicat, în realitate conviețuind pașnic cu oricine s-a aflat la guvernare! Pentru acești lideri de sindicat, toate mișcările sindicale s-au terminat în ultimii ani, invariabil, cu soluția propusă profesorilor:”Marș la clasă”!

Greva este împotriva acelor părinți care îi tratează pe profesori ca pe proprii argați, care pretind mereu dar care nu oferă niciodată nimic școlii, care nu știu nici măcar unde este școala unde învață copilul, cum îl cheamă pe diriginte sau ce proiecte are Asociația de Părinți din unitatea școlară. Acei părinți care într-o cancelarie s-ar simți stânjeniți de nivelul lor de civilizație, însă la adăpostul anonimatului perorează aberații despre școala românească. Care nu știu să spună nimic cu sens elevilor în afară de ”Marș la clasă”!

În fine, greva este și împotriva profesorilor! A acelor cadre didactice care se fac de râs când intră în clasă, care nu fac cinste profesiei, care jignesc și umilesc copiii, nu predau, evaluează pe bază de preferințe personale, care preferă să își împărtășească intimitățile vieții personale în fața elevilor în loc să respecte programa școlară, care nu își respectă statutul și perseverează în toate acele greșeli pentru care este condamnat întregul corp profesoral cu sentința ”Marș la clasă”!

De ce trebuie greva dusă până la capăt? Pentru copii! Pentru copiii care o iubesc pe doamna educatoare care îi așteaptă în fiecare dimineață cu zâmbetul pe buze și care este frumoasă și bună, pe elevii pentru care ce spune doamna învățătoare este mai important adesea decât ce spun mama și tata, pentru copiii care își prețuiesc diriginții, își admiră profesorii pentru profesionalism și dedicație, care apreciază eforturile dascălilor pentru a îi ajuta nu doar la clasă sau făcând pregătire suplimentară pentru examenele naționale, ci și în activitățile extracurriculare, la repetiții, antrenamente, baluri, excursii, activități de voluntariat și activități caritabile, pentru milioanele de copii care nu le-ar spune niciodată dascălilor lor ”Marș la clasă”!

Foto: www.wowbiz.ro , https://tvonlineripostapenet.ro , www.digi24.ro , Marius Furtună – Facebook.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.