Dan MIHĂESCU ■
Un infotur organizat la sfârşitul primăverii de un turoperator din ţara vecină pentru a pune în valoare valenţele cultural-istorice ale cvasinecunoscutei, pentru români, regiuni bulgăreşti Haskovo, mi-a revelat o inedită lecţie de turism pentru o ţară apreciată de noi, până acum, în privinţa staţiunilor litorale – vara şi montane – iarna ori… pentru producţia de castraveţi.
Privind retrospectiv, proiectul ‘Dezvoltarea produsului turistic regional: Haskovo, Dimitrovgrad, Stambulovo’, realizat cu 60.000 de euro, bani cheltuiţi eficient, din fonduri structurale europene, propune turiştilor români o călătorie de doar 4-5 ore cu maşina de la Giurgiu până în regiunea străbătută atât de anticul ‘Drum roman’ ce leagă Sofia, prin A1 şi E 80, de frontiera cu Turcia şi Grecia – la Svilengrad, dar şi de E 85, ce traversează Bulgaria de la nord la sud, până la noul punct de frontieră cu Grecia – Makaza, reliefând valenţele culturale ale statului balcanic – din neolitic, trecând prin antichitate, evul mediu timpuriu şi târziu şi epoca modernă.
Împreună cu Gabi – soţia mea şi Corina Hinkov, reprzentatnta agenţiei de turism Balkan Travel, pe parcursul a patru zile, mentorul nostru din Haskovo, Krasimir Zlatanov, managerul companiei Exotic Holiday – partener în proiectul european, plonjăm într-un mozaic cultural de excepţie făurit pe parcursul a peste 1.500 de ani de vieţuire continuă în regiunea mărginită de Câmpia Tracă şi poalele munţilor Rodopi de Est, pe o suprafaţă de 5543 km.
Primul ni se relevă chiar oraşul Haskovo, care care se remarcă prin amestecul de vestigii istorice de sorginte medievală şi epocă modernă. Statuia Fecioarei Maria cu pruncul, cea mai înaltă din lume, scrutează trimfător de pe promontoriul ce stăpâneşte localitatea. Monumentul contemporan, inaugurat în anul 2003 şi înalt de aproape 33 de metri, este realizat din peste 120 de tone de beton armat şi a intrat în Cartea recordurilor în anul 2005, iar din anul 2009 a fost inclus pe lista celor mai importante 100 de situri din Bulgaria. Mai jos, Conacul Boierului Pascalev, este o capodoperă arhitecturală cu faţade asimetrice ce face tranziţia între stilul rural şi mixtul citadin europeano-oriental, iar aşezământul Şcoala Kirkov este un exemplu clar de arhitectură din perioada renaşterii naţionale ce impresionează prin decoraţiunile artistice şi frescele extrem de bogate – construcţia găzduind în prezent expoziţia culturală permanentă a regiunii.
Localitatea, cu aspect de burg medieval, tihnit, cu tramă stradală deopotrivă rectangulară şi şerpuitoare, în centrul istoric, unde se dezvăluie turiştilor şi o spectaculoasă zonă pietonală şi comercială ce se întinde pe o suprafaţă de peste 10 hectare, este în realitate un efervescent centru cultural ce găzduieşte pe parcursul anului nu mai puţin de patru festivaluri internaţionale de teatru, literatură, folclor şi dans.
La doar o jumătate de oră de parcurs cu autoturismul de la Haskovo, în satul Alexandrovo arheologii au dat la iveală vestigiile antice ale unui mormânt trac tumular din sec. IV î.Hr. Descoperit în anul 2000 cu inventar de înhumare complet, el a fost refăcut integral, în replică la scară originală, nu departe de locul şantierului arheologic, în incinta Muzeului de artă tracică, inaugurat în anul 2009, printr-un grant de 3 milioane dolari pus la dispoziţie de guvernul japonez. În apropiere, în satul Uzundovo, ghizii noştri ne prezintă o retroversiune în miniatură a celebrei Aia Sofia. Numai că de această dată, este vorba despre cea mai mare biserică creştin-ortodoxă sătească din Bulgaria, lăcaşul de cult, la origine musulman, ce datează din anul 1593, fiind transformat în biserică, la începutul sec. XX.
În chip nebănuit, răpiţi de imagini, copleşiţi de antichitate, însoţiţi pe drum de râul Mariţa, denumit în antichitatea elenistică Evros, poposim în templul socialismului bulgăresc – oraşul Dimitrovgrad. Purtând numele fondatorului său, Gheorghi Dimitrov, liderul Partidului Comunist Bulgar, fondator al Cominternului şi prim-ministru în 1945-1949, Dimitrovgrad, pînă acum 24 de ani principal centru industrial şi economic al ţării este o variantă sud-dunăreană a oraşului Oţelul Roşu. Construit de detaşamentele de brigadieri-voluntari în câmpie, pe teren viran, a fost declarat primul oraş socialist al ţării, iar în perioada de glorie număra nu mai puţin de 12 unităţi economice, fabrici, uzine, centrale termo-energetice în care munceau mare parte din cei peste 70.000 de locuitori.
Astăzi, oraşul se remarcă prin palida efigie a secerei şi ciocanului, simbol imprimat în beton pe majoritatea faţadelor arhitectonice, emblema arhitecturii de surogat neobaroc cu elemente neoclasice, importată din URSS şi tipică perioadei de fondare, dându-i savoare pentru nostalgici sau viligiaturiştii occidentali, încă amatori de senzaţii tari trăite dincolo de Cortina de Fier. Muzeul Socialismului, unic, sobru, rememorativ, merită vizitat şi chiar parcurs cu atenţie căci momentele surprinse aici spun nu doar istoria unei ţări, ci a unei întregi perioade, în egală măsură de recluziune, dar şi de entuziasm, spirit novator, creator, eliberatoare şi canalizatoare de energii, care a stat la baza renaşterii unor naţiuni asemeni Bulgariei şi României. În centru – muzeul memorial al poetului naţional Penio Penev, aciuat la Dimitrovgrad, mai întâi ca brigadier-voluntar şi remarcat apoi ca bard al liricii dedicată omului şi epocii noi.
La doar 15 km de oraş, pe drumul naţional, atrage atenţia indicatorul rutier către ‘Sanctuarul nimfelor şi al Afroditei’. Ansamblul de cult din vecinătatea satului Kasnakovo datează din perioada tracă, fiind monumentul antic cel mai bine conservat ‘in situ’ din Bulgaria. Sanctuarul este edificat pe ruinele unui centru antic de cult, înfiinţat lângă trei izvoare minerale carstice, din epoca timpurie a fierului. Templul reprezintă un întins complex, ce include edificii şi un amfiteatru mare. Conform inscripţiilor conservate, el a fost construit în onoarea nimfelor apelor şi a Afroditei, în secolul II, de veteranul trac din armata romană Titus Flavius şi soţia sa – Galeria Montana. Complexul include, de asemenea, edificii de cult şi clădiri pentru pelerini şi o vilă de tip rural.
Seara începe să învineţească pleopele firave ale norilor, odată cu soarele ce pleacă la asfinţit şi astfel, pe drumul de întoarcere către Haskovo, organizatorul infotripului nostru ne spune în microfon despre alte obiective din zonă. ‘Am avut ocazia onoarea să vă prezint succint, aşa cum cunosc practic şi turiştii ce se abat pe aici, din drumul către destinaţii mai exotice, din Grecia sau Turcia, un veritabil templu al spiritului naţional bulgar clădit de generaţii în această minunată câmpie tracică, la poalele munţilor. La acest ansamblu generos de monumente unice se adaugă în această zonă şi Cetatea medievală Hasaria, monumentele funerare tracice din satul Pchelari sau monumentul natural carstic Podul Diavolului, din satul de Rabovo”, povesteşte ghidul
Dar regiunea este bogată şi în izvoare termale, multe dintre ele formând cele peste 80 de iazuri transformate în crescătorii de peşte, sau podgorii – cea mai renumită fiind Stambulovo, prin vinurile roşii şi albe din soiuri autohtone.
Krasimir Zlatanov ne mai invită şi să poposim din nou şi cât mai curând în Haskovo, poate cu ocazia unuia dintre cele 12 festivaluri culturale organizate în zonă pe parcursul întregului an.