Paloma PETRESCU ■
Conform anunțului Ministerului Educaţiei (ME), în luna august 2023, s-a dat startul evaluării digitalizate la nivel național, cu ocazia derulării probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat, sesiune a II-a, 2023. Anunțul sună bine, pare a fi în sfârșit un pas mare înainte, în România, în ce privește educația în și pentru mileniul III dacă, manopera în sine nu s-ar fi dovedit un simulacru digital, parcă organizat sub îndemnul unui mai vechi slogan „BIC” (Don’t try to change something until it’s still working/ Nu încerca să schimbi ceva atâta timp cât încă mai funcţionează)!
Şi ca să mă explic, în articolul de faţă o să mă refer la asigurarea calității, a echității, atât din perspectiva evaluării cunoștințelor, cât și a nivelului de formare a competențelor vizate la final de ciclu liceal, altfel spus, gradul de pregătire al absolvenților pentru a deveni adulți autonomi responsabili.
De asemenea, prin evaluare digitalizată s-ar minimiza sau chiar s-ar elimina influențele periculoase și inechitabile ale corectării umane eronate, cu voie sau fără voie, semne distinctive… știți la ce mă refer.
Am întrebat un programator IT ce înțelege el prin sintagma „evaluare digitalizată”. Răspunsul, într-un limbaj pe care să-l înțeleg și eu, profesoara de chimie, a venit prompt:
„calculatorul face evaluarea, altfel e formă fără fond. Sigur, nu calculatorul citind în stele ci învățat de programator să facă mai multe lucruri: să identifice candidatul pe baza unor coduri, să selecteze rendom itemi pentru fiecare candidat, să dea, la final, punctajul obținut pe baza corectitudinii și completitudinii răspunsurilor. Desigur că cei care pregătesc itemii trebuie să știe exact ce urmăresc, iar itemii trebuie să fie foarte clar formulați.”
Nu nenică, la noi sub acest titlu la modă, se procedează la lucrări scrise cu pixul albastru, pe hârtie ștampilată, care apoi se scanează în sala de clasă, în prezența elevului și se încarcă într-o platformă! Se menține prezența profesorului asistent și corectarea umană, e adevărat într-o formă în care aș putea crede că cei doi evaluatori nu mai sunt în aceeași sală de lucru, că aplicația specializată îi dă peste mână evaluatorului dacă corectează superficial sau dacă greșește adunarea punctajelor obținute la diferitele subiecte.
Dar știu eu? Oricum, o astfel de abordare ar trebui, mai întâi supusă acreditării, nu așa, aplicăm azi ce am visat noi azi noapte, doar ca dă bine pentru cine decontează.
Cel mai trist, mi se pare faptul că s-a făcut o pilotare, în două județe, la examenul de bacalaureat sesiunea I, chiar anul acesta, iar anul trecut, se pare că s-a pilotat la evaluarea națională, tot în două județe. Mă întreb, s-au tras ceva învățături? O fi fost și mai rău, iar unele aspecte s-au remediat?
Cred că sunt de luat în seamă următoarele aspecte identificate prin discuții cu persoane implicate:
- Profesorii asistenți au fost instruiți în privința procedurii de scanare, încărcare în aplicație a pdf-urilor, chiar în ziua primei probe, iar pașii sau comenzile pe care trebuiau să le folosească/aplice nu sunt la îndemâna oricui. Puțină pregătire prealabilă, mai ales practică nu ar fi stricat. Teoria e importantă dar nu și suficientă pentru ca o acțiune să fie realizată cu succes.
- Aplicația în care s-au încărcat lucrările scanate s-a blocat în mai multe județe, ceea ce a determinat prelungirea duratei procedurii.
- Durata scanării unei lucrări a durat 5, 10 minute, dar și 30! Stres suplimentar pentru candidați. Probabil în funcție de pregătirea asistentului care a scanat, dar și din motive tehnice.
Cu toate acestea, deși există nemulțumiri în rândul elevilor, al profesorilor asistenți, există și situații pozitive în județe în care echipele de informaticieni/ingineri de sistem din structura de personal a județului au fost implicați și desemnați asistenți la sălile de examen.
Aceștia au știut ce să facă, au știut ce înseamnă: crooping, straight feeting, finger hiding, edge fixing etc.
Sunt profesori asistenți nemulțumiți că au fost supuși acestui supliciu, deși era clar că ei asistă! Adică statul degeaba trebuie plătit? Nu ar fi de mirare ca la următoarele sesiuni de examen, în 2024, să nu mai fie prea mulți doritori de a-și ajusta veniturile participând ca asistent la probele scrise ale examenelor. Reamintesc că în prima sesiune în care evaluarea digitalizată, s-a realizat la nivel național, asta despre care am vorbit, numărul de înscriși a depășit puțin 39 000. Cum va fi când vor fi peste 100 000 de candidați, așa cum s-a întâmplat în sesiunea I din 2024?
Ca examen de maturitate, Bacalaureatul nu ar trebui să evalueze cunoștințe, ci abilitatea de aplicare a acestora în alte contexte, în viața reală.
În alte țări examenul de bacalaureat nu este obligatoriu, pentru intrarea pe piața muncii fiind suficient certificatul de calificare. Cei care doresc să participe, totuși, pentru că intenționează să-și continue studiile în învățământ universitar (DA, universitar! NU superior!), beneficiază de cu totul altă abordare, mai degrabă integrată, cu accente transdisciplinare, dar despre asta, data viitoare.
Ehei, multe mai sunt de făcut pentru a aduce la realitate învăţământul românesc! Acesta ar trebui să fie, în România, Proiectul de ţară nr. 1!
dle Breabăn, aveți perfecta dreptate. Și cu toate acestea cu toții știm acest lucru, inclusiv mirificii noștri guvernanți, și nimeni nu face nimic. De ce? Poate pentru că Occidentul ne vrea băbălăi? Sau pentru că o masa de inculți sunt mai ușor de inspirat de teorii conspiraționiste? Toate cele bune. Felicitări stimatei autoare, ați punctat perfect, că de fiecare dată!
Programu’ aista-i tăt un fel de ION, da’ cu alt culion. Preț de-o guvernare, invențiunea o să sifoneze mulți bani din PNRR, prin programul de prestidigitalizare a României, până să fie disponibilizat, ca și ION.