Acasă Gabier Cum a dus Putin Rusia la remorca Chinei

Cum a dus Putin Rusia la remorca Chinei

16033
0
Sursa:abcnews.go.com
Sursa:abcnews.go.com

Călin MARINESCU  ■

Folosind ca pretext o mai vechea înțelegere Belt and Road Inițiative (BRI), cunoscut la noi ca Drumul Mătăsii, din 2013, la care au achiesat peste 150 de state, Președintele Chinei, Xi Jinping, a organizat săptămâna trecută la Beijing un summit la care a invitat numai statele care ar putea fi integrate într-o zonă de influență politică și comercială a Chinei. Evenimentul a fost gândit ca o contrapondere a Comunității Europene și parteneriatului acesteia cu Statele Unite ale Americii, materializat în cunoscutul G7, care de fapt aderase la BRI dar caută acum soluția să se retragă fără a creea un tsunami.

La vremea când s-au pus bazele acestei inițiative comerciale, BRI reunea circa 75% din populația planetei, reprezentând peste 50% din Venitul Intern Brut al planetei, se dorea a fi un nou plan Marshall pentru țările din Asia de Sud Est, în principal Nepal, Pachistan, Srilanka, Banglades, Afganistan și nu numai, cu precădere pentru dezvoltarea infrastructurii deficitară în aceste țări.

Președintele Xi Jinping, creatorul acestei inițiative, spera să ajute la formarea unei zone economice de influență a Chinei în Asia de Sud Est și a dezvoltat  un parteneriat economic cu mai multe state din zonă, investind sume importante în dezvoltarea infrastructurii.

Pandemia Covid 19, creșterea prețurilor dar și criza Taiwanului, au au blocat avântul inițial și astfel China a rămas singura putere economică care a susținut financiar investițiile în zonă dar s-a lovit de faptul evident că țările respective, având o economie subdezvoltată cu un Produs Intern Brut redus, nu au avut posibilitatea de a returna sumele investite de China în conformitate cu înțelegerile inițiale.

Faptul că principalele economii mondiale s-au retras de facto din BRI a creat obligații suplimentare Chinei și bineînțeles critici din partea Președintelui Xi, care consideră că se află în față unor prejudecăți antinichineze  în dorința de a opri ascensiunea economiei acestei marii puteri în expansiune globală, cunoscuta ca fiind într-o majoră dezvoltare și afirmare plenară, în ultimele decenii.

În acest context și din toate aceste motive, pentru a crea o zonă de influență economică a Chinei, Xi i-a invitat la Benjing, săptămâna trecută, pe președinții statelor sud-est asiatice, care aveau relații extinse cu țara sa, dar spre surpinderea tuturor și pe liderii Serbiei, Ungariei și Rusiei.

Ungaria și Serbia au venit, așa cum zic marinarii, în siajul Rusiei, dar întrebarea este dacă și Putin înțelege să devină unul dintre membrii zonei de influență a Chinei, așa cum își dorește Președintele Xi.

Nu putem uita totuși faptul că prima vizită a liderului Mao Zedong la Moscova, în 1929, când devenise liderul victorios prin revoluția armată al Chinei comuniste, a prilejuit atotputernicului Stalin, să îl oblige să aștepte mai bine de o săptămâna pus la păstrare într-o casă de vacanță de la periferia Moscovei pentru o audiență, pentru a sublinia probabil diferența dintre cele două state. Mai mult, întrevedere respectivă, definită protocolar ca tovărășească, nu a rezolvat nici una dintre roblemele pe care Primul Secretar al Partidului Comunist Chinez, Mao, spera să le agreeze cu URSS, în principal pentru dobândirea de ajutoare economice.

Astăzi, Președintele Putin e cel care s-a dus cu jalba în proțap la Benjing în speranța de a obține ajutor din partea Chinei, în primiul rând de natură militară, Rusia fiind în dificulatate accentuată din cauza aventurii ucrainene, dar și ajutor economic. Putin dorește, în primul rând suplimentarea comerțului cu produse energerice rusești dar și coperarea în domeniul tehnic având în verede problemele pe care le-a pricinuit embargoul impus Rusiei de principalele state dezvoltate economic.

Spre deosebire de Stalin, China l-a primit pe liderul rus cu toate onorurile cuvenite unui șef de stat dar în disperarea băiatului cu ochi albaști, rezultatul discuțiilor bilaterale a fost de aceași natură ca cel dintre Stalin și Mao din 1929, adică nu a obținut nimic.

Putin a fost obligat să se întoarcă la crudă realitate a razoiului numit “operație specială” adică circa 300.000 de militari ruși transformați în eroi din simplul său capriciu și nemăsurat orgoliu, multe mii de tancuri și blidate distruse sau preluate de adversar, bombardamentele furibunde împotriva populație ucrainiene fără efecte tactice, rezultate indoelnice pe front a uneia dintre marile puteri militare ale lumii, riscul permanet de fi izolată Crimeia.

China este ombilical legată de Satale Unite ale Americii și de Comunitatea Europeană cele două entități fiind partenerii comerciali, după unele surse, care-i asigură cea mai mare parte a comerțului extern fiind practic oxigenul economiei acestei țări, nu poate să ia măsuri care i-ar putea prejudicia aceste relații, fie și în cazul unui embargo parțial, economia ei fiind și așa într-o situație nu chiar fericită.

Președintele Xi este obligat deci să facă un balet cât mai artistic între intenția de a avea propria zona de influență economică, care evident să cuprindă și Federația Rusia și relațiile economice pe care le are cu SUA și UE, care dacă ar intră în impas ar crea imense probleme economiei chineze.

Pe de altă parte, după întrevedea cu Președintele Xi am remarcat o oarecare prudență și din partea lui Putin.

Cum se poate explica altfel faptul că după ce au fost chemați la Moscova oficiali ai Hamas și Iran, evident în vederea stabilirii unei politici comune cu Rusia, ulterior putatorul de cuvânt al Kremlinului a informat că a fost vorba doar despre o acțiune a Ministerului de Externe al Federației Ruse doar pentru a se discuta problema persoanelor deținute de Hamas ca “oaspeți”.

Cine poate crede că o astfel de acțiune se poate întâmplă la Moscova fără încuvințarea Țarului Putin?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.