Teodor DUMITRU ■
Izvorâtă inițial dintr-o evidentă motivație electorală, Legea 154/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, a produs o extensie a drepturilor asupra moștenitorilor direcți ai celor care au suferit de pe urma fatidicelor evenimente istorice menționate.
Doar că legea compensatoare, pentru o infimă categorie de români victime ale vicisitudinilor istoriei, a venit la pachet cu exacerbarea curentului european prosionist și cu condamnarea la cote superioare a holocaustului, chiar prin înființarea în București a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului care va costa statul român 268 milioane lei. Și, la o asemenea scumpete pentru „tichia de mărgăritar a chelului”, legea compensatoare a amărâților care sunt pe ultima sută de metri a trecerii prin “Valea Umbrelor” a fost din nou prorogată, pentru a treia oară, prin Ordonanța de Urgență nr.115/14.12.2023.
Nemulțumirile justificate, ale beneficiarilor legii, au stârnit interesul firesc doar din partea a două partide parlamentare, USR și Forței Dreptei, care au decis să taxeze nedreptatea comisă de coaliția guvernamentală PSD-PNL, propunând o întâlnire față în față cu aceștia în data de 17 ianuarie 2024, în sala mare a hotelului Continental Forum, în cadrul unor discuții libere, pentru identificarea soluțiilor eficiente revendicative.
Am purces la întâlnirea cu politicienii, cu impresia preconcepută a unei certe tente electorale, însă ceea ce avea să se întâmple acolo mi s-a părut un demers deosebit de decent, plin de compasiune și solidaritate cu potențialii beneficiari ai legii reparatorii, în majoritate sexagenari și septuagenari.
Discuțiile au fost conduse de către deputatul USR Stelian Ion, care a expus pe larg importanța socială a legii și istoricul ei, criticând cinismul guvernanților îndreptat împotriva beneficiarilor actului normativ prin tergiversări și o comunicare defectuoasă. A evidențiat faptul că din cei peste 80 mii de beneficiari inițiali au rămas în viață doar aproximativ 60 mii.
Întâlnirea a fost structurată pe trei paliere.
În prima parte, cei trei parlamentari, Stelian Ion și Remus Negoi de la USR și Bogdan Bola de la Forța Dreptei, reprezentând “Alianţa Dreapta Unită” ca alternativă politică la PSD și PNL, au relevat importanța legii, demersurile întreprinse pentru punerea ei în aplicare și anularea ordonanțelor de prorogare.
În a doua parte a întâlnirii s-a dat cuvântul participanților din sală care au evocat amintiri pline de emoții pe care le-au trăit alături de părinții lor în acele momente istorice, calvarul strămutărilor, al abandonării proprietăților și coșmarul identificării unui loc pentru a-și întemeia o nouă viață, experiențe personale cu privire la tentativele de contestare a ordonanțelor de amânare a aplicării legii.
În ultima parte au fost prezentate soluții concrete pentru contestarea deciziei guvernului. În acest sens, Stelian Ion și-a exprimat disponibilitatea acordării unui sprijin necondiționat cauzei, sugerând exercitarea unei presiuni constante pe guvernanți și alte instituții ale statului pentru obținerea punerii în plată a legii și propunând, totodată, constituirea unei asociații care să reprezinte interesele beneficiarilor legali în fața autorităților.
De asemenea, Stelian Ion s-a angajat să acorde sprijin pentru fiecare etapă, prin punerea la dispoziția asociației a tuturor documentelor cadru pentru contestarea prorogării efectelor legii și facilitarea unor întâlniri a reprezentanților asociației cu înalți demnitari ai statului.
Cei interesați se pot adresa pe paginile de socializare ale USR și Forței Dreptei sau la sediile acestora, pentru înscrierea în asociație.
“Ordonanța Trenuleț” este depusă în Parlament, fiind propusă pentru aprobare în luna Februarie 2024, iar USR urmează să propună un amendament de abrogare a articolului care prevede prorogarea termenului de acordare a drepturilor cu începere de la 1 iulie 2024, odată cu rectificarea bugetară semestrială.
Iată cum, o lege cu o puternică tentă electorală, inițiată de PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Etnice, a căpătat, prin efectul unor amânări nejustificate, efect de bumerang, întorcându-se împotriva inițiatorilor.
Tot ce faci, ți se întoarce sau altfel spus după faptă și răsplată. O altă vorbă înțeleaptă spune că în viață, omul nu primește decât ceea ce dă!
Jocul vieții este, în general, al bumerangului.
