Dan MIHĂESCU ■
Câți dintre voi au făcut armata? Serviciu militar obligatoriu, căci despre el vorbesc. La termen, adică trupă-tată, sau cu termen redus, în varianta lungă, de nouă luni, ori soft – la șase luni, după absolvirea studiilor superioare.
Evident, că acestea nu pot să fie decât amintiri dinaintea anului 2007, când stagiul militar obligatoriu a fost abrogat, urmând ca România, după acel an, să treacă exclusiv la armata profesionistă, cu militari angajați pe bază de contract.
Dar și așa, în condițiile prezente, ale armatei profesionalizate, funcțiile îndeplinite de personajul pe care am avut plăcerea să-l invit la Potcovărie, ca să depănăm amintiri cazone, n-au dispărut.
Interlocutorul și prietenul meu în podcastul Porcovăria lui Dan, difuzat pe Canalul de YouTube Gazeta Sentinela, Liviu Mercore, unul dintre foștii Șefi ai Comenduirii Garnizoanei Constanțe, a ieșit la pensie cu gradul de comandor deși el a intrat în Armată ca parașutist, ulterior absolvind Școala de Ofițeri de Infanterie de la Sibiu.
Moldovean de “meserie”, comandorul (Rez.) Liviu Mercore, povestește cu mult tâlc și farmec, în dulcele grai al Bădiței din Dealul Sărăriei, fascinante întâmplări adevărate, cu personaje reale, din garnizoanele în care a servit patria sub drapel.
Din istorisirile lui puteți să aflați ce semnificație secretă avea acronimul AZP în Marina Militară, ce reacție aveau soldații proaspăt încorporați din satele românești de munte când făceau cunoștință cu dușurile cu apă caldă de la Institutul de Marină Mircea cel Bătrân, cum dădeai armata jos din pod când aveai de instruit un recrut din ”HARCOV” (Harghita-Covasna)care sincer răspundea implacabil „NEM TUDOM ROMANO!”. Sau, ce se întâmplă cu viața când subalternul tău direct se supără că l-au caftit niște „vecin al nostru” horahai din Piața Chiliei și-și spală onoarea cu o grenadă aruncată în plină vară pe terasa braseriei Hotelului Parc din Mamaia, înainte de 1989.
Curioșii sau melancolicii, au ocazia să afle, vizionând acest podcast, ce spaime și traume psihice putea să trăiască un locotenet de infanterie din 1989, transferat disciplinar la singura unitate de elită a Armatei României, de la care americanii au copiat modelul Navy SEALs, când îl amenința comandantul politic al BIM (Batalionul de Infanterie Marină) Babadag, că-l expulzează în RFG acronimul, la vremea aceea al Republicii Federale Germania?
Amuzat, Liviu Mercore, reiterează și întâmplarea când din dispoziția Arhiepiscopului Teodosie a primit pentru prima și ultima dată în viața sa un ordin direct de la ministrul Apărării ca să încalce un regulament militar, 21 octombrie 2004.
Ori, cum îi treceau fiorii și cum reacționau nervos amiralii, generalii, coloneii și comandorii pensionari când le ura șugubăț: “La bună vedere!. Noi suntem pregătiți, așteptăm”, știut fiind faptul că funcția sa impunea să organizeze funeraliile militare cu gardă de onoare pentru fiecare fost demnitar al Marinei Militare…
Urmăriți interviul și veți avea multe surprize plăcute!
