Corina APOSTOLEANU ■
Expoziția „Biografii de Făurar – scriitorii: Ovidiu Dunăreanu, Nicolae Motoc, Victoria Gavrilescu, Valeriu Gorunescu, Pericle Martinescu, Simion Tavitian” aduce împreună, în holul central al Bibliotecii Județene I. N. Roman din Constanța, generații diferite de creatori ai istoriei literare din Dobrogea.
Poezia, proza, critica literară, eseistica, jurnalismul, traducerile ilustrează varietatea genurilor pe care scriitorii născuți pe pământ dobrogean sau care au făcut din ținutul dintre Dunăre și Mare o casă durabilă, le-au ales să îi reprezinte. Au semnat în reviste literare din Constanța, Tulcea, ori din întreaga țară. Ei reprezintă o voce distinctă în spațiul cultural național, importantă pentru tot ceea ce înseamnă continuitatea și evoluția literaturii.
Alegem să punem la dispoziția cititorilor, a publicului, în general, cărți, presă, alte tipuri de documente de bibliotecă, în ideea unei mai bune înțelegeri a spațiului în care trăim, ale cărui coordonate au fost și sunt trasate, deopotrivă de economie, viață socială, cultură, arte, religie, astfel încât biblioteca să fie locul în care oamenii descoperă și re-descoperă valorile din toate aceste domenii.
Ovidiu Dunăreanu și Nicolae Motoc s-au regăsit mulți ani, în redacția revistei „Tomis”, fiind unele dintre „numele grele” ale revistei, într-o perioadă importantă de existență a a publicației dobrogene.
După cum este cunoscut, Ovidiu Dunăreanu este unul dintre prozatorii cu o amprentă bine definită în spațiul literar național, fiind recunoscută apartenența sa la seria de „meșteri ai limbii române”, alături de Fănuș Neagu ori Ștefan Bănulescu.
Nicolae Motoc a scris poezie, roman, critică literară și a contribuit esențial la conturarea vieții literare la Constanța.
Simion Tavitian este considerat unul dintre reperele comunității armene din România, prin contribuția foarte importantă la studiul istoriei, culturii și civilizației acestei etnii pe teritoriul României. Cărțile sale, foarte bine documentate, reflectă talentul de jurnalist și scriitor al lui Simion Tavitian. Nu se poate imagina o documentare a istoriei armenilor, fără volumele semnate de Simion Tavitian. A lucrat multă vreme și ca ziarist, a scris reportaje de călătorie și a fost atent la fenomenul cultural dobrogean, în ansamblul lui.
Pericle Martinescu a semnat unul dintre cele mai interesante jurnale ce acoperă mai mult de patru decade, o perioadă de mari frământări și transformări din istoria României, anii 1930-1940 și anii 1950.
A tradus mult in literatura universală și a ocupat o vreme și funcția de bibliotecar la Biblioteca Municipiului București. Pericle Martinescu face parte din seria de autori a căror activitate traversează mai multe perioade istorice, fiind și unul dintre ultimii reprezentanți ai perioade interbelice, după 1990.
Numele Victoriei Gavrilescu, originară de la Tulcea a fost mulți ani profesoară și a condus Liceul „Mihai Eminescu” din Constanța. A frecventat cenaclul ”Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu și acesta poate fi unul dintre reperele formării sale ca scriitoare. A dramatizat basme jucate în multe stagiuni de Teatrul de Păpuși din Constanța. Valeriu Gorunescu, student al Facultății de Filosofie și mai târziu al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, specializarea Scenarii, a publicat mult în reviste, antologii colective și volume și a condus mai multe cenacluri literare.
Dincolo de legătura biografică a scriitorilor mai sus menționați cu luna lui Făurar, ceea ce îi unește este contribuția la viața literară și conturarea unui specific dobrogean în contextul literaturii naționale.
