Sebastian MANOLE ■
În finalul adolescenței, mulți tineri se confruntă cu o decizie dificilă, și anume, ce traseu vocațional să urmeze. Vastitatea opțiunilor legate de viitoarea carieră poate părea copleșitoare pentru unii, iar presiunea de a face o alegere poate conduce la decizii pripite. Din acest motiv este important ca adolescentul, cât și părinții acestuia, să își formeze o înțelegere cât mai clară a abilităților și intereselor de care tânărul dispune. În continuare vom dezvolta fenomenele care pot apărea în perioada alegerii profesiei și unele dintre abilitățile care desemnează compatibilitatea cu profesia dorită.
Având în vedere stresul resimțit în preajma examenului de Bacalaureat, este comun ca adolescenții să nu acorde timpul necesar unei reflecții asupra intereselor și abilităților de care dispun pentru a își crea o perspectivă legată de viitorul lor în domeniul muncii. Din această cauză unele decizii sunt luate impulsiv fără o analiză a traseului pe care trebuie să-l urmeze și al perspectivelor de angajare după finalizarea studiilor universitare sau de formare. Datorită acestui fapt, se produc două fenomene de abandon al carierei alese. Primul are loc în anul I de studii universitare când studentul observă că nu îi plac tematicile cursurilor și începe să se îndoiască de alegerea făcută. Cei care abandonează atunci se află în ipostaza de a aștepta încă un an pentru a reaplica la altă facultate, în cazul în care încă își doresc acest lucru. Alte persoane aleg să continue studiile, deși nu le sunt potrivite, din diferite motive cum ar fi presiunea resimțită de a nu dezamăgi părinții sau inabilitatea de a accepta că au făcut o decizie greșită. Oricare ar fi motivul, acest lucru ne duce la al doilea moment de abandon al carierei: după finalizarea studiilor și intrarea sau încercarea de a intra pe piața muncii. După ce aceste persoane observă că le este dificil să continue cu cariera aleasă, se poate instaura în viața lor o perioadă dificilă, uneori depresivă, de acceptare a faptului că nu au abilitatea sau interesul necesar pentru profesia la care au aderat. Atunci se produce abandonul și reorientarea spre alte meserii.
Pentru evitarea deciziilor impulsive legate de carieră, este utilă urmarea unor ședințe de consiliere vocațională cu un psiholog acreditat sau un consilier vocațional. În cadrul acestor ședințe se pot evalua aptitudinile adolescentului, interesele sale și se poate face analiza profesiogramei domeniului de muncă ales. Dintre acestea, interesele se referă la orice tip de activitate la care adolescentul dorește activ să participe. Acestea pot fi axate pe un domeniu concret, cum ar fi de exemplu un interes în tot ceea ce înseamnă arta. În același timp se pot axa pe lucruri mai specifice precum scrierea unor versuri în caiet. Indiferent de natura acestora, ele pot fi încadrate în diferite grupuri (interese artistice, sociale, investigative etc.) care să denote o posibilă direcție de carieră.
Trecând acum la aptitudinile des evaluate, acestea sunt: abilitățile non-cognitive, capacitatea decizională, comutarea atenției, inhibiția cognitivă, înțelegerea textului, perceperea detaliilor, raționament analitic și matematic și transferul analitic. Abilitățile non-cognitive le cuprind pe cele fizice, auditive, vizuale, muzicale, artistice, psihomotrice și interpersonale. Diferite abilități sunt necesare în diferite domenii. De exemplu, meseria de contabil necesită un nivel ridicat al abilităților matematice, dar nu și al abilităților fizice, în timp ce abilitățile fizice sunt imperative într-o carieră în atletism, dar nu și cele matematice.
Pe scurt vom explica acum și celelalte tipuri de abilități. Capacitatea decizională prevede modul și rapiditatea cu care o persoană ia o decizie. Comutarea atenției cere implicarea în operarea paralelă a mai multor dimensiuni în scopul rezolvării unei sarcini complexe. Inhibiția cognitivă are de-a face cu atenția selectivă de care dispune un individ. Înțelegerea textului vizează acele operații mentale la care recurge un cititor pentru a-și face o reprezentare cât mai coerentă a unui mesaj scris. Perceperea detaliilor se referă la abilitatea de a percepe detaliile pertinente din obiecte sau materiale grafice, precum și diferențele posibile dintre acestea. Raționamentul analitic are în vedere capacitatea individului de a descoperi reguli și de a le utiliza pentru a rezolva probleme de raționament. În privința raționamentul matematic, acesta se leagă de abilitatea de a înțelege și organiza datele unei probleme matematice și de a selecta metoda/formula matematică adecvată pentru rezolvarea ei. Ultima abilitate, cea de transfer analitic vizează acele procese care oferă posibilitatea rezolvării de probleme noi, pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate.
Profesiograma despre care am amintit anterior, este o înlănțuire a aptitudinilor, studiilor și sarcinilor necesare postului pe care ar dori o persoană să-l ocupe. Vom include la sfârșitul acestui articol un exemplu de profesiogramă. Pe lângă acest lucru, salariul, posturile disponibile de angajare și mediul în care se desfășoară activitatea sunt factori semnificativi care trebuie luați în vedere înainte de începerea traseului vocațional. Unele persoane pot depăși impasul creat de un salariu mic, un mediu de muncă conflictual, dar altele nu. Acest lucru depinde de motivația de care dispune individul, de abilitățile sale și de oportunitățile care i se prezintă și modul în care le fructifică sau nu.
O altă metodă utilă de a estima compatibilitatea cu o profesie, care poate veni în completarea evaluării conceptelor de mai sus, este urmarea unor activități de voluntariat în cadrul domeniului preferat. Prin participarea la astfel de proiecte, adolescentul poate observa într-un mod real dacă face față sarcinilor meseriei pe care și-o dorește și dacă aceasta îi oferă satisfacția necesară pentru a performa în ea.
Cu toate acestea discutate anterior, adolescentul are nevoie și de un sprijin pozitiv în alegerea carierei. Acest sprijin trebuie să vină cu precădere din partea părinților. Adolescenții doresc ca ideile lor să fie apreciate și luate în serios de către persoanele de atașament. Dezaprobarea totală a opțiunilor în carieră pentru aceștia poate duce la retragerea lor și la resentimente legate de vocalizarea intereselor. Din acest motiv, este corespunzător ca în cazul în care o alegere vocațională este clară ca fiind nepotrivită pentru adolescent să nu i se interzică acel traseu ci să i se explice ținând cont de sensibilitățile sale motivele pentru care ar fi util să reevalueze alegerea făcută. Adolescenții au nevoie să fie îndrumați nu ordonați în ceea ce să facă.
Concluzionând, sunt o mulțime de factori importanți în alegerea unei vocații la sfârșitul adolescenței. Aceștia cuprind interesele, abilitățile și resursele motivaționale ale unui adolescent, dar și perspectivele de angajare și condițiile de muncă ale domeniului ales, precum și suportul pe care îl primește din partea celor apropiați. Datorită acestui fapt, analizarea din timp a opțiunilor și consultarea unui specialist pot fi foarte utile pentru a evita o decizie impulsivă sau nepotrivită legată de viitor.
Exemplu:
Profesiogramă pentru postul de sunetist în organizațiile multimedia
Abilitățile necesare postului
- Percepţia de Aproape – Abilitatea de a repera detaliile de la distanţă mică cum ar fi cabluri neconectate sau defecte ori setări incorecte de sunet.
- Comunicare verbală și nonverbală – Capacitatea de a comunica și descifra limbajul verbal, gesticular și scris pentru a recunoaște informaţii şi idei, astfel încât ceilalţi să înţeleagă, facilitând comunicarea între diferitele departamente din cadrul producției multimedia.
- Sensibilitate Auditivă – Abilitatea de a putea diferenția între diverse sunete în funcție de volumul sau tonalitatea acestora.
- Organizare Bună – Deprinderi în dispunerea lucrurilor sau sarcinilor într-o anumită ordine cu scopul de a urma standarde și modele concrete de conduită profesională.
- Atenţie Selectivă – Focusarea concretă pe o anumită sarcină fără ruperea concentrării, în special pe acelea de natură sonică.
- Sensibilitatea la Probleme – Capacitatea de a depista problemele posibile.
- Raţionament Inductiv și Deductiv – Abilitatea de a se folosi de cunoștințe preexistente pentru a forma reguli generale și capacitatea de a le pune apoi în acțiune pentru probleme specifice.
- Motricitate Grosieră și Fină – Abilitatea de a își folosi membrele pentru a realiza acțiuni generale și care necesită precizie/dexteritate. Ex. Montarea boxelor și apoi cuplarea firelor acestora.
- Fluenţă în Generarea de Idei – Abilitatea de a propune un număr de idei despre un subiect indiferent de calitatea sau creativitatea acestora.
- Originalitate – Capacitatea de a crea noi moduri de rezolvare a unei probleme sau de a inventa modalități diferite de cuplare/manipulare a sunetului.
- Identificarea Patternurilor – Capacitatea de a identifica modele repetitive în prezența altor stimuli distractori.
- Vizualizare – Capacitatea de a imagina cum va arăta ceva după ce este mutat sau atunci când componentele sale sunt mutate sau rearanjate.
- Percepţia de Departe – Abilitatea de a repera distincțiile obiectelor sau acțiunilor de la distanţă.
- Viteză de Percepţie – Aptitudinea de a diferenția rapid între diferiți stimuli cum ar fi cei auditivi sau vizuali.
- Rapiditatea în Finalizare – Capacitatea de înțelegere, combinare şi organizare rapidă a informaţiilor în tipare relevante.
- Distincţia Culorilor – Abilitatea de a distinge între culori, inclusiv nuanţe de culoare şi luminozitate care pot fi relevante pentru începutul înregistrării și statutul acesteia.
- Atenţie Distributivă – Capacitatea de alternare a două sau mai multe activități.
- Memoria – Capacitatea de reamintire a informaţiei din memoria de scurtă sau lungă durată.
- Raţionament Matematic – Capacitatea de a utiliza conceptele matematice pentru a rezolva probleme precum calculul corespunzător al dB sunetului.
- Percepţia Adâncimii – Aptitudinea de a determina amplasarea obiectelor (de sunet) în funcție de proximitatea față de un punct fix sau mobil.
- Abilităţi Numerice – Abilitatea de a aduna, scădea, înmulţi sau împărţi rapid şi corect.
- Timp de Reacţie – Abilitatea de a oferi un răspuns cât mai rapid și mai corect la un stimul când acesta este emis.
- Reacţii Motrice la Alegere – Abilitatea de locomoție rapidă atunci când observă diferite categorii de stimuli.
- Forţă Statică – Abilitatea fizică de a manipula diferite obiecte de greutate diferită.
- Localizarea Sunetelor – Capacitatea de a determina direcţia din care provine un sunet.
- Orientare Spaţială – Aptitudinea de a recunoaște amplasarea proprie într-un mediu față de alte obiecte
Studii necesare
Nivelul de instruire cerut conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) – Studii Medii sau Postliceale (Nivel de Instruire – 3).
Sarcinile Postului
- Sincronizarea dialogului și muzicii, precum și utilizarea corespunzătoare a egalizatoarelor și efectelor auditive pentru facilitarea unei experiențe coerente de consumare a produsului producției de televiziune cu ajutorul consolelor de comandă și a programelor de înregistrare.
- Menținerea unei arhive a înregistrărilor realizate.
- Înregistrarea discursurilor, muzicii şi altor sunete pe mediile dedicate, folosind echipamente de înregistrare.
- Generarea pragramelor de interfață digitală a diferitelor instrumente muzicale pentru concerte, reclame, producții de natură cinematografică și de televiziune tip show de divertisment.
- Depistarea și raportarea eventualelor disfuncții ale aparaturii audio și realizarea reparațiilor necesare.
- Demontarea echipamentului după finalizarea evenimentelor.
- Facilitarea unei relații colaborative profesionale cu artiști, producători etc., pentru stabilirea și obținerea unui standard de sunet dorit pentru o producție muzicală sau de film.
- Realizarea de reproduceri, remasterizări și copiere ale vechilor înregistrăzi, folosind echipamentul de editare/duplicare audio.
- Amenajarea facilităților pre-producției sesiunilor de înregistrare prin amplasarea corespunzătoare a microfoanelor, cablurilor, monitoarelor audio etc.
- Înregistrarea independentă a diferitelor instrumente, sunete sau voci înregistrate, urmate de îmbinarea acestora în procesul de mix-master.
- Conversia înregistrărilor video sau audio în formate digitale pentru editare sau arhivare.
- Menținerea unei calități clare a sunetului în timpul înregistrărilor prin operarea consolei de control.
- Mixarea şi editarea vocilor, muzicii şi efectelor de sunet înregistrate pentru interpretări live şi pentru evenimente preînregistrate, folosind console de mixare.
- Realizarea procesului de sond-check înainte de sesiunile live de înregistrare.
Sursă: https://via-consiliere.ro/profesiograme/
Sebastian Manole, colaborator permanent al gazetei Sentinela, este autorizat ca psiholog clinician în cadrul Cabinetului Individual de Psihologie Manole Sebastian-Cristian din Constanța, specializat în Evaluarea și Consilierea Adolescenților și Adulților precum și instructor comportamental – terapeut ABA la Asociația Autism „Cezar Nicolae” (email: psihologmanolesebastian@gmail.com/GSM: 0721813280)
