Călin MARINESCU ■
Cu un efort diplomatic demn de remarcat, Președintele Volodmir Zelenski având susținerea Elveției si ajutorul principalelor state europene împreună cu SUA a reușit să organizeze pe 15-16 iunie, în stațiunea montană Bürgenstock, de pe malul lacului Lucerna, un summit pentru pace în Ucraina la care au participat președinți, șefi de guverne sau miniștri ai Afecerilor Externe din 93 de țări de pe glob.
Este de remarcat că din partea României, aflată în prima linie a conflagrației, a fost reprezentată de ministrul de Afacerilor Externe. Probabil că Președintele Iohannis, prin legea bugetară, nu beneficiază de plata orelor suplimentare, a considerat că nu merită să-și rateze weekend-ul, chiar dacă era vorba despre o chestiune de primă importanță pentru România.
În context, pot deduce că vice-președintele SUA, Președintele Franței alături de alți președinti de state și șefii de guverne precum: Germania, Italia, Anglia și multe altele, sunt încadrați pe post în condiții mai favorabile de angajare și probabil li se plătește overtime pentru timpul lucrat în afara programului normat. Zic și eu ca să-i găsesc o justificare bălăului.
Scopul acestui summit a fost de a se stabili o pozitie comună față de atitudinea tot mai agresivă a Rusiei putiniste, enuntata cu subiect si predicat de Vladimir Putin cu ocazia unei declarații susținută cu două zile anterior reuniunii din Elveția.
Fără tagadă, Putin își dorește să răstoarne întreaga construcție de securitate globală stabilită în urma a multor discuții și ezitări după cel de al doilea Război Mondial, bazată pe eșafodajul instituțional al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și statuată juridic prin covenții bilaterale sau multilaterale încheiate între state.
Rusia, care se declară cea mai mare putere nucleară militară, dorește ca întreaga omenire să țină seama de factorul de risc pe care-l reprezintă și, în consecință, solicită cedarea zonelor pe care le-a a declarat încorporate în teritoriul său federal, respectiv retragerea trupelor ucrainiene din aceste teritorii și renunțarea de către Kiev la inteția de aderare la NATO, pentru încetarea ostilităților.
Propunerea Rusiei a fost criticată de toți participanții la Sumitul de la Bürgenstock, inițiativa în cauză fiind unanim catalogată drept un dictat ce față de care nu pot fi luate în calcul negocieri diplomatice.
Prim-ministrul Italiei, Georgia Meloni, a calificat planul președintelui rus drept propagandistic, care cere practic ca “Ucraina să se retragă din Ucraina”.
Raspunsul Ucrainei a fost clar: ”Nu se acceptă nici un compromise în ceea ce privește independența, suveranitatea sau integritatea teritorială”.
Foarte mulți dintre vorbitori au calificat propunerea lui Putin drept o mascare a faptului că Rusia nu este pregatită și nici nu dorește negocieri pentru încetarea focului în războiul pe care l-a declanșat.
În încheierea Summitului s-a adoptat o Declarație Finală Comună care reafirmă dreptul tuturor statelor, implicit și al Ucrainei, la independență, autoderminare și integritate teritorială, cu respectarea Cartei ONU, aprobată de Adunarea Generală cu foarte mult timp în urmă, inclusiv prin votul Uniunii Sovietice, precaursoarea Federației Ruse de astăzi.
Totuși, 13 state dintre cele participante la summitul elvețian nu s-au numărat printre semnatarii Declarației Finale, respectiv Africa de Sud, Arabia Saudit, Armenia, Bahrein, Brazilia, Emiratele Arabe Unite, India, Indonezia, Libia și Mexic.
Trebuie să remarcăm lipsa Chinei de la acest Summit, care a ales o neutralitate mascată cu toate ca ajuta fervent efortul de război al Rusiei, contra unor beneficii financiare și comerciale, evident.
Deși propaganda rusă, care a apelat la toate resursele pentru a impiedica Summit-ul de la Bürgenstock, susține că acesta s-a încheiat fără niciun rezultat, mulți comentatori opinează că Ucraina a câștigat susținerea politica evidentă pentru cauza sa a 80 dintre cele mai puternice state ale lumii, iar Rusia este și mai izolată.
