Mihai COSTACHE ■
Îmi doresc ca la Toropeț să nu fi explodat toate rachetele. Să fi scăpat, să zicem, niște zeci. Pentru că la cât de ruși sunt rușii și la ce bubuială a fost, cred că sunt șanse serioase ca cel puțin o parte din rachetele “supraviețuitoare” să nu intre la verificări, implicit nici la reparații, că asta e frumusețea vieții la ruși! Iar la un moment dat, când vor fi puse-n lansatoare, să facă bum și să atomizeze nu doar lansatoarele ci și ciolovecii din echipajul de rachetiști.
Ingredientele succesului ucrainean
„Palianîția” (pâine rotundă pe vatră n.r.) – e racheta-dronă cea nouă, cu motor cu reacție, anunțată acum vreo lună și folosită de ucraineni în noaptea de 17 septembrie la Toropeț, în Regiunea Tver. Ucrainenii au intrat cu ele cel puțin 550 de kilometri, foarte probabil că au ales un traseu mai lung, șerpuit, ca să păcălească radarele beneficiarilor și chiar dacă rușii le-au mirosit, n-au mai avut ce face.
Sunt două filmulețe, unul foarte clar, cu drona care lovește cazarma din depozit și se aude motorul cu reacție. Rușii care dau galop prin curtea unității au crezut că e avion dar na, erau recruți și, la cum funcționează nu doar cenzura în societatea lor dar și armata rusă, după ce ucrainenii au anunțat drona, n-a venit niciun politruk să le zică la ce și cum să belească ochii & să ciulească urechile.
Muniția depozitată acolo este estimată la 15-20.000 de tone și hai să zicem, pentru ușurința calculului, că ar fi avut 5.000 de tone de proiectile de artilerie de 152 mm adică producția Rusiei pe două săptămâni, ținând cont că 1 proiectil = 44 kg. În ipoteza asta, acolo erau peste 110.000 de bucăți. Dar proiectilul e făcut din metal și praf de pușcă. Încărcătura de explozibil variază, în funcție de tipul proiectilului; în fine punem un cel puțin 8 kg la bucată și rezultă 880 tone de explozibil din obuze.
Tot așa, grosier, în 2022 rușii aveau undeva la 10.000 de rachete S300. În Harkiv să zicem că au tras între 3 și 4.000. Au mai și produs, dar nu le țin pe toate într-un loc. La Toropeț, lăsăm de la noi și zicem că depozitaseră doar 2.500. Repet, e de dragul calcului. La 100 kg explozibil per buc = încă 250 de tone de explozibil. Bun și ăsta și uite kilotona!
Bine, la Toropeț aveau mult mai multe tipuri de muniție și de rachete. Multe rachete pentru katiușe; unele aiurea, în aer liber, altele în depozite supraterane, un fel de hale, multe în buncăre subterane. Buncărul e o chestie mișto cu o condiție: să i se închidă ușa altfel, în cazul unei explozii în lanț – când rachetele explodează pe rând, se întâmplă o dudă foarte nasoală pentru titularul poliței de asigurare. Când o rachetă explodează, le rupe pe cele din jur.
Iar racheta nu înseamnă doar explozibil și metal, ca în cazul unui proiectil de artilerie. Racheta are focos, motor și…combustibil.
Apropo, combustibilul de rachetă nu e motorină ordinară și nici măcar kerosen clasic. Chiar dacă sunt rusești, maclavaisurile folosite la propulsia rachetelor sunt groaznic de inflamabile și instabile din punct de vedere chimic. De aia, pentru americani e mai ieftin să le dea ucrainenilor rachete ATACMS, de exemplu, decât să le bage în mentenanță, adică să le înlocuiască combustibilul, că și ăsta are o durată de viață limitată, iar operațiunea în sine e foarte costisitoare, mai ales partea cu neutralizarea chimică. Adică dacă vrei să “refaci” 100 de rachete cu combustibilul la limita expirării mai bine dai 25 din ele pentru trageri reale, de exemplu.
Ei, eu cred că rachetele-drone ucrainene „Palianîția” nu au lovit vertical, mai ales în buncarele subterane. N-are sens să dai în placa de beton de deasupra câtă vreme poți să setezi traiectoria la razmut, să intre pe ușa buncărului. În situația asta, o parte din rachete trebuie să fi explodat instantaneu dar acceleratorul incendiului subsecvent a fost combustibilul celor care nu au explodat inițial. Și care au mai dat și jet în jur, a curs, a băltit, a zemuit, s-a împrăștiat. Dacă o rachetă a fost aruncată la 100 de metri de explozia celorlalte, când a căzut, combustibilul s-a împrăștiat în jur și a incendiat și alte dude prin depozit.
În plus, ucrainenii au folosit peste 100 de rachete-drone în atac. Din totalul de 121 de buncăre și hale de depozitare, probabil că acum sunt volatilizate jumătate iar în restul e, ca să fiu delicat, haos. Chiar și dacă sunt intacte o parte din buncăre și hale, depozitul în sine nu va putea fi folosit multe săptămâni.
Adică să nu creadă nimeni că dacă s-a stins incendiul și nu mai bubuie nimic, acolo activitatea merge normal în continuare. Nu, trebuie făcută o operațiune de deminare, luate și strânse toate proiectilele și grenadele și ce mai aveau rușii acolo și au fost aruncate de suflu în toate părțile.
Rușii aveau noroc dacă bubuia totul odată și gata. Știau o chestie. Așa, trebuie să pună la muncă mulți geniști care să facă curățenie și va dura multe săptămâni până când perimetrul va fi din nou operațional, timp în care acolo nu va intra nimic (deci producția va trebui depozitată în altă parte) dar nici nu va ieși nimic, pentru că fiecare proiectil, grenadă etc trebuie să ia viză de conformitate de la geniști.
Cu rachetele “supraviețuitoare” e o altă discuție: vor trebui băgate din nou în CTC-ul făbricuței și verificați toți parametrii. Dar, ținând cont că făbricuța lucrează non-stop, pe circuitul de producție se va produce o gâlmă. Va trebui verificată atât producția curentă cât și zecile/sutele/miile de rachete aparent intacte, scăpate de la Toropeț.
Altfel, ajungem la ce ziceam în primul paragraf.
Pe urmă, dacă sunt găsite unele cu defecte, trebuie refăcute; adică să ocupe spațiu pe linia de producție. Cum ar veni, să facă de două ori aceeași rachetă.
La fel ar trebui să procedeze și cu rachetele nord-coreene sau iraniene care erau acolo, dacă erau, și au scăpat ușor boțite. Adică pune-le pachet, Ivane, și trimite-le la doamna mama lor, să le verifice. Și mai și plătește pentru înlocuire.
În concluzie, chiar dacă nu a făcut “bum” tot ce aveau acolo, asta nu e o veste bună pentru ruși.
Niet problem, normal katastrof!
Rușii mai au două probleme: cine e de vină, antiaeriana, care ține de aviație, sau logistica, tipii care au construit și aveau depozitul în grijă?
Greu de crezut că cineva din antiaeriană va răspunde. Nu poți să ai protecție și la rafinării și la conace și la depozitele de muniție.
Dar din ce am reușit să văd în pozele de satelit, prin fum, pare că sunt buncăre care au explodat. Drona nu putea să intre vertical, pentru că buncărul are drept tavan un sandviș din două plăci de beton armat, cu pământ, balastru, ciment, ceva, între… Și vorbim de metri. Adică o dronă clar nu putea să între pe acolo. Dar buncărul se vede că e pulverizat dinăuntru.
Ucrainenii au reușit să declanșeze explozii în lanț pentru că au intrat cu dronele pe ușă și rachetele, combustibilul și ce alte chestii mai erau înăuntru au suflat buncărul dinăuntru spre afară.
Deci vor avea de reconfigurat modelele. Mai întâi, firește, trebuie să închidă ușile. Eventual să le pună blindaj de tanc sau ceva de genul.
Dincolo de toate, aici se vede cel mai bine diferența dintre ucraineni și ruși, ucrainenii inovează și îndrăznesc. Cele mai reușite operațiuni ale lor au fost cele speciale – podul, navele rusești scufundate, rafinăriile + cele cu multă mobilitate – Harkiv în 2022, Kursk în 2024. Rușii nu au folosit – și fructificat – decât avantajul cantității, masei, volumului… Balșoi, balșaia – mai mulți soldați, mai multe tancuri, mai multe rachete.
Eu cred că o să mai vedem nostimade din astea interpretate cu grație de ucraineni. Iată de exemplu în poza de mai jos pueți vedea trei ruși capturați în Donețk care sunt militari ai Flotei Nordului, din paza bazei de la Poliarnâi, unde rușii își țin o parte din submarine. Ce ziceți?
