Alecu RENIȚĂ ■
De aproape două săptămâni basarabenii și ucrainenii, având în sprijin importante efective și echiapamente specializate sosite din România, se luptă să înlăture catastrofa provocată de atentatul eco-terorist al Armatei Roșii asupra barajului de la Complexul hidroenergetic Novodnestrovsk de pe Nistru, în Ucraina.
Fac parte dintre puținii cetățeni străini, care a avut aprobarea și avantajul să intre în interiorul uriașului complex hidroenergetic de la Novodnestrovsk, pe fluviul Nistru, din vecinătatea frontierei de nord-est a Republicii Moldova (R.Moldova). Ucraina se află în război, zilnic e bombardată în mod barbar de Rusia, iar complexul de pe Nistru reprezintă o țintă strategică pentru agresor. Nu e momentul să spun mai multe din cele văzute, însă e necesar să se știe că pe lângă energia electrică, fluviul Nistru asigură cu apă potabilă aproape patru milioane de ucraineni și circa trei milioane de moldoveni. Fără metafore în plus, Nistrul reprezintă o fântână orizontală pentru Ucraina Apuseană, R.Moldova și regiunea Odesa. Nu e deloc întâmplător că Rusia testează permanent diferite coridoare aeriene pentru a distruge complexul hidroenergetic de la Novodnestrovsk, ceea ce ar însemna perturbarea masivă a asigurării cu apă potabilă a circa 5-7 milioane de oameni. Practic, 80% din teritoriul R.Moldova ar fi lipsit de apa cea de toate zilele, pe care o aduce Nistrul la sute de sate și orașe mari ca Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina, Soroca, Râbnița etc. Prin crima odioasă din 7-8 martie comisă la Novodnestrovsk, Rusia a planificat să lase fără apă potabilă milioane de oameni și să arunce R.Moldova în panică, destabilizare socială și confruntare cu autoritățile.
Barajul de la Novodnestrovsk – un gigant amenințat
Barajul, rezervorul și hidrocentrala de la Novodnestrovsk formează unul dintre cele mai mari complexe hidroenergetice din Europa de Est. Cu o capacitate de acumulare de peste trei miliarde de metri cubi de apă, infrastructura este vitală atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova. Eventuala distrugere a lacului pentru turbine de pe terasa de sus, a barajului ce ține apa din rezervorul întins pe o lungime de 200 de km, ar provoca un scenariu catastrofal: inundații masive, localități întregi dispărute sub valul devastator, pierderi de vieți omenești și sistarea sursei principale de apă potabilă pentru R. Moldova (peste 75-80% din consum).
Ucraina apără barajul de rachetele rusești
De la atacul militar declanșat de Rusia asupra Ucraina (24 februarie 2022), complexul hidroenergetic a devenit o țintă strategică a Moscovei. Sute de drone și rachete au fost îndreptate deliberat spre baraj, fără a ține cont de consecințele pentru statul vecin, Republica Moldova. Serviciile speciale ucrainene au construit un puternic scut de protejare a complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk și timp de patru ani, sistemele de apărare antiaeriană au interceptat majoritatea proiectilelor, însă în noaptea de 7-8 martie, 11 drone și 4 rachete balistice rusești (Kalibr) au reușit să lovească instalațiile, transformatoarele și stațiile electrice, provocând pagube și scurgeri toxice în Nistru. Eforturile ucrainenilor de a opri imediat poluanții toxici în segmentul de râu de 30 km între cele două baraje s-a dovedit a fi peste puterile lor. Otrava a trecut de barajul de la Naslavcea și a intrat pe teritoriul R.Moldova.
Reacție rapidă și ajutor frățesc
Fără a aștepta sfaturile politrucilor dodoniști și a „experților” de pe rețelele de socializare, Serviciile moldovenești de intervenție au activat procedurile standard de colectare, filtrare și diminuare a poluanților. A fost mobilizată expertiza instituțională disponibilă, iar comunicările oficiale au menținut un ton calm și explicativ. Starea fluviului monitorizată în timp real a permis să se găsească soluții rapide și optime. Impresionează în mod deosebit – a câta oară! – ajutorul frățesc oferit imediat de România pentru a susține R.Moldova să reușească să facă față impactului, să diminueze poluarea Nistrului. Mă miră că guraliva turmentată de la externele lui Lavrov încă nu a țipat că sub pretextul ajutorului ecologic, România deja își instalează frontiera pe Nistru.
Dezastrul ecologic, deturnat de rusofili în propagandă
Mult mai grav decât poluarea însăși este modul în care anumite clanuri politice și propagandistice din R.Moldova manipulează acest incident. Pe rețelele sociale, propagandiști, mercenari informaționali și „idioți utili” încearcă să transforme o agresiune rusească într-o acuzație falsă la adresa Ucrainei. Aceștia speculează panica populației și alimentează narațiunea toxică potrivit căreia „ucrainenii lasă R. Moldova fără apă”.
Exponenții politici ai liniei pro-Kremlin – Igor Dodon, Vladimir Voronin, Victoria Furtună, Vasile Tarlev, Renato Usatîi – evită deliberat să condamne agresiunea rusă asupra infrastructurii critice. Tăcerea lor echivalează cu complicitate. Iar pe fundalul intoxicării informaționale orchestrate de figuri precum Maria Zaharova și Vladimir Soloviov, opinia publică este deliberat plasată într-o stare de confuzie.
Dosarul pentru ONU – despăgubiri necesare
Deși valul de poluare își va pierde din intensitate într-o perioadă relativ scurtă, daunele asupra biodiversității, pisciculturii și ecosistemului riveran vor persista ani de zile. Prejudiciile suferite de R. Moldova sunt directe, grave, cuantificabile și adresate unei țări cu care ea nu se află în conflict militar. Fără a aștepta ca „experții” să alerge după granturi pentru a teoretiza la infinit problema despăgubirilor, formulez următoarele propuneri către autorități și către Academia de Științe:
1. Nistrul este un fluviu transfrontalier, nu un râu intern al unei singure țări.
2. Fluviile transfrontaliere au un statut juridic special, iar atacul Rusiei afectează direct și masiv R. Moldova, deși aceasta nu se află în conflict militar cu Federația Rusă.
3. Este necesară elaborarea unui dosar complet privind poluarea Nistrului și costurile impactului ecologic, economic și social.
4. Dosarul trebuie înaintat către ONU și alte organisme internaționale competente, pentru a obliga Rusia să plătească despăgubiri pentru daunele provocate mediului, biodiversității, pisciculturii, economiei și populației din R. Moldova.
A lăsa Rusia nepedepsită pentru crima diabolică de la Novodnestrovsk ar însemna a-i permite să continue bombardamentele asupra complexului hidroenergetic și a menține în permanență riscul distrugerii unui baraj în spatele căruia se află circa trei miliarde metri cubi de apă care, inevitabil, s-ar năpusti ca un tsunami devastator peste R.Moldova.
[/responsivevoice]
Am o nedumerire, ca inginer de construcţii hidrotehnice şi ca autor al unei cărţi de “Amenajări hidroenergetice”: de unde material poluant la o hidrocentrală? Să ne amintim de bombardarea barajului şi hidrocentralei Nova Kachovka de pe Nipru – amonte de Herson, o hidrocentrală mai mare decât Novodnistrovsk – în urmă cu doi ani, scoaterea acesteia din funcţiune, producerea de inundaţii catastrofale (pe malul de est, ocupat de ruşi (???)), dar poluare cu produse petroliere n-a fost, pentru că nu aveau de unde să fie. In aval era (şi este) oraşul Herson (circa 100.000 locuitori, înainte de război) care se alimentează cu apă tot din Nipru. Si atunci mă întreb eu, inginer fără partid/ă, de unde poluare pe Nistru, că hidrocentralele folosesc doar apă. Poate să existe ceva ulei în staţia de transformare, în corpul transformatoarelor, dar acestea nu sunt amplasate pe firul apei şi au sisteme de colectare a uleiului în caz de explozie la transformator, iar cantitatea nu este atât de mare încât să polueze ditamai lacul de acumulare din aval de hidrocentrală şi să treacă şi de al doilea baraj, în biata ţară prietenă, R. Moldova. Explicaţia este una singură, obiectivul bombardat n-a fost hidrocentrala, ci altceva din zonă, dar … e război şi sună impresionant pentru popoare să spui că “a fost bombardată hidrocentrala” – care e bine mersi, după cum se vede din poze – şi să vină apoi “jurnalişti/e de teren”, să-şi dea ochii peste cap şi să nu le treacă prin cap să caute pe internet nişte poze cu hidrocentrale bombardate de-a adevăratelea. Mă bucur totuşi că România a venit şi de această dată în ajutorul ţării-surori de peste Prut, ai cărei locuitori, în mare majoritate, nu vor nici de-al dracului să redevină locuitori ai României Mari.
Barajul de la Kahovka a fost distrus din interior de trupele ruse de geniști pe un segment mic, nu în urma bombardamentelor aeriene, cu o grilă destul de mare de atinge exact obiectivele planificate. Verificați din surse ucrainene (de ex.,unian.com), nu e greu, să vă convingeți câte zile a durat golirea rezervorului de apă.
Am scris în cea clară limbă română că e vorba de „complexul hidroenergetic de la Novodnestrovsk”, nu doar de baraj. Infrastructura hidroenergetică, inclusiv stațiile cu transformatoare etc., e organizată pe o suprafața foarte mare, care cuprinde nu 10 și nici 15 km. Novodnestrovsk a fost conceput diferit de oricare alt complex hidroenergetic din URSS și are particularitățile sale tehnice, pe care rușii le cunosc foarte bine. Repet: pentru ambele state valoarea de bază a Nistrului este de a asigura cu apă potabilă (în timpul URSS – 8 milioane de oameni) două orașe foarte mari – Odesa cu suburbii avea aproape două milioane de locuitori în 1989, iar municipiul Chișinău se apropia de un milion. Iar R.Moldova folosește la modul real circa 80% din necesitățile ei de apă (potabile și economice) din Nistru. Poluarea, care ar putea fi foarte diversificată, ar lipsi Chișinăul și Odesa de apa potabilă. Rusia își dorește enorm să lase fără apă milioane de ucraineni și moldoveni, fiindcă lipsa apei de băut ar destabiliza regiunea întreagă – de la Lvov până la Chișinău și Odesa. Hersonul e un oraș puțin numeros, chiar mai mic decât orașul Bălți din RM, care are peste o sută de mii de locuitori etc. Când un complex hidroenergetic este lovit de cel puțin 4 rachete „Kalibr” și 7 drone, poluarea apelor nu are loc conform manualului sau teoriei. Iar în timp de război barbar, populația civilă nu cunoaște unde și ce se află pe teritoriul unui sau altui obiectiv hidroenergetic sau de altă natură. Nu confundați pacea cu războiul!