Mihai COSTACHE ■
Alarma de aseară. Au detectat pe radar ceva, au dat RoAlert la Constanța, au ridicat F16 și F18, au patrulat, nu au văzut nimic, s-a stins.
Dar ucrainenii nu au dat alarma în regiunea Odesa. Nici în Mikolaiv. Nici în Herson. Au avut alarme cu o noapte înainte, miercuri pe joi, de la 00:57 la 03:25 și încă una de la 15:11 la 15:35.
În comunicatul alor noștri, e dată ora la care au depistat drona, la 150 de km est de baza Mihail Kogălniceanu: ”în jurul orei 17”
Din nou calcule: dacă ucrainenii au dat o alarma la ora 15, înseamnă că au detectat o lansare ori de la Iujne, din Crimea ori de la Primorsko Ahtarsk, din Rusia.
Până la punctul depistării radar, 150 km est de Mihail Kogălniceanu, distanțele sunt: 450 km de la Iujne și 650 de km de la Primorsko Ahtarsk. La 180 de km/oră, dacă ar fi fost Geran, dronele ar fi trebuit să fie lansate la 14:30 de la Primorsko Ahtarsk și la 13:20 de la Primorsko Ahtarsk.
Ora 14:30 se cam potrivește și cu alarma ucrainenilor, de la ora 15:11, care a încetat la 15:35.
De ce ar fi încetat ucrainenii alarma la 15:35?
La ora aia, dronele parcurseseră 90-100 de kilometri. Nici nu trecuseră de Alușta. Nimeni, nici măcar ucrainenii nu puteau să știe pe ce traseu urmau să zboare de la momentul respectiv. Deci nu asta a fost motivul pentru care au anulat alarma. Asta înseamnă că n-a fost vorba de Geranuri.
Tanda pe manda, rușii puteau și să își doboare singuri drona, din setări și în cazul ăsta era vorba despre o momeală ca să vadă reacția, să citească radarele, chestii uzuale.
De ce au sărit ai noștri atât de brusc?
Păi, un motiv ar fi că platformele petroliere marine Uranus și Ana sunt la 140 de kilometri est de Constanța.
În fine, orice a fost, nu a fost o dronă Geran. La 17:00 era la 150 km est, deasupra Mării Negre, la 19:00 era la Eforie Nord, spre Topraisar iar la 19:20 era la est de Amzacea. Adică în 15-20 de minute a zburat mai puțin de 20 de kilometri.
Cred că a fost o dronă Orlan. Ceva mai lentă (140 km/oră), de spionaj. Adică face fotografii.
Problema cu Orlanul e că nu transmite date la bază. Nu e atât de evoluată. E un aparat de fotografiat cu aripi, care face niște poze și care trebuie să fie recuperat.
Iar un Orlan trimis spre România, chiar și de la cel mai apropiat punct, din Crimea, are o mică problemă: nu se mai poate întoarce 600 de kilometri. Vine, pe drum face ce i se zice, după care aterizează – cam forțat – undeva și e recuperată.
Adică…nene, ce să mai caute mâine ai noștri prin lanurile de păpușoi dintre Topraisar și Amzacea că ciolovecii știau unde s-o aștepte? Și-au recuperat “duda” și în mai puți de o oră cred că s-au și evaporat cu ea cu tot în Bulgaria.
Când spun recuperat “duda” mă gândesc că au luat drona cu totul, că nu are decât 15 kilograme. E simplu, o rupi și încape într-un portbagaj.
E a doua oară când rușii fac asta – și noi aflăm. Prima dată a fost în septembrie 2023, la Nufăru, lângă Tulcea.
Așa că pe lumină, vineri, ai noștri vor găsi cel mult un crater. Un șanț lung, orientat spre sud sau spre vest, cu adâncime foarte mică… și niște urme de anvelope.
Părerea mea e că nu trebuiau ridicate F16 și F18 ci trimise niște mașini care să blocheze accesul în perimetru și să facă filtre. Eventual nici măcar, dar căutate camere de supraveghere de pe traseele care intră și ies în zona cu pricina.
Drona fiind măruntă și FOARTE lentă, nu mă miră că F16 n-au găsit-o. Așa zice armata – “nu a existat contact vizual”.
Ce ar fi putut să îi intereseze pe ruși?
Păi să vadă:
*dacă ai noștri au montat ceva pe platforme?
*dacă pe vreo navă în marș spre Odesa era „ceva cilindric și cam lung” – deși e greu de crezut că alea cilindrice și lungi nu se maschează bine de tot?
*dacă la Agigea, care e la o praștie distanță cu calibre potrivite, se descarcă ceva anume?
În rest, mi-se prea nefiresc să trimiți o dronă din Crimea ca să facă poze la unitatea militară din Topraisar și s-o recuperezi dintr-un lan de porumb la câțiva kilometri de Topraisar, când ai putea să faci aceeași treabă cu o dronă obișnuită, care nu dă alarmă la F16.
Adică sunt și alte metode de a afla unde sunt și ce fac ucrainenii din infanteria marină care au venit sau urmează să vină la pregătire în România.
În imagne, cronologia alarmelor aeriene în Ucraina de ieri și Crucea Mareșalului Mackensen, ridicată pe locul unei gropi comune a 400 de militari germani uciși în luptele pentru Dobrogea din Primul Război Mondial și Crucea Eroilor de pe movila Muratan, monument ridicat pentru eroii românii care s-au jertfit pentru patrie, în aceleași lupte.
Cele două monumente sunt între Amzacea – Pecineaga – Moșneni – Biruința și Topraisar constituind un foarte bun punct de reper.
