Dan MIHĂESCU ■
Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN) prin Federația Internațională Transportatorilor (ITF), cu colaborarea Universității Maritime din Constanța (UMC) și a Academiei Navale Mircea cel Bătrân, a lansat marți 29 octombrie, la Constanța, modulul introductiv de pregătire a formatorilor în domeniul „Gestionarea timpurie a stresului în rândul cadeților și viitorilor navigatori”.
Liderul SLN, Adrian Mihălcioiu, a declarat pentru Sentinela că programul este pregătit și acreditat de ITF ca un curs facultativ cu acordare de credite universitare și este destinat studenților școlilor maritime din regiunea Mării Negre.
“Acum, la Constanța, pregătim traineri din România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, Albania, Georgia și Muntenegru care vor fi autorizați, la rândul lor să susțină cursuri în unitățile de învățământ superior de marină pentru familiarizarea și adecvarea viitorilor navigatori la factorii de stres și uzură psihică la care vor fi supuși la bordul navelor și pentru recunoașterea cazurilor de exacerbare a acestora urmare a muncii sub presiune, timp îndelungat”, a subliniat Adrian Mihălcioiu.
Navele comerciale reprezintă un mediu de lucru special, cu mai multe provocări și riscuri drept pentru care situația specifică de la bord poate afecta și sănătatea mintală a navigatorilor într-un mod mai agresiv și mai accentuat decât a lucrătorilor de pe uscat.
Principalele cauze ale tulburărilor de dispoziție în rândul navigatorilor și impactul pe care acestea îl au asupra sănătății acestora au fost identificate în izolarea socială, distanța față de familii, oboseala, stresul și turele lungi de lucru reprezintă principalele cauze ale tulburărilor de dispoziție în rândul navigatorilor.
Astfel, Federația Internațională a Transportatorilor (ITF) și Clubul P&I UK a comandat un studiu de specialitate derulat în perioada 2012-2019 ale cărui concluzii au recomandat adoptarea unor strategii care vizează îmbunătățirea condițiilor de conviețuire la bord și luarea în considerare că aceste probleme sunt esențiale pentru îmbunătățirea sănătății mintale a lucrătorilor pe mare, informează site-ul www.safety4sea.com.
În prezent este recunoscut de comun acord că suferința de tulburare de stres posttraumatic (PTSD) este un fenomen comun pentru sănătatea mintală a navigatorilor, dar nu toate persoanele care s-au confruntat cu o experiență traumatizantă în trecut vor suferi de acest sindrom, această tulburare apărând de obicei în urma unor evenimente sau situații traumatizante ce au diminuat sentimentul de siguranță personală, inclusiv fiind percepute ca punând viața în pericol a marinarului afectat.
Majoritatea navigatorilor care au suferit sau au fost martori la o situație intensă de evenimente traumatice, sunt mai predispuși să aibă o suferință psihologică acută ce le creează o stare de frică permanentă, de tristețe și anxietate ce poate dura săptămâni, luni sau chiar ani până când aceste sentimente răbufnesc la suprafață.
Potrivit literaturii de specialitate semnele și simptomele Sindromului Tulburării de Stres Post-Traumatic PTSD sunt caracterizate prin:
● Retrăirea evenimentului traumatic prin amintiri dureroase și nedorite, coșmaruri sau flashback-uri intense.
● Senzație de supărare, palpitații ale inimii sau dificultăți de respirație atunci când vă amintiți de situația traumatizantă.
● Evitarea a tot ceea ce amintește de traumă, bolnavul fiind incapabil să-și amintească aspectele acesteia.
● Sentimentul de emoții negative, cum ar fi frica, groaza, furia, vinovăția sau rușinea.
● Sentimente de detașare de ceilalți și un sentiment de viitor limitat.
Pentru majoritatea persoanelor, simptomele menționate mai sus se calmează de obicei într-o perioadă de timp, dar dacă situația durează mai mult și se agravează, marinarul afectat trebuie luat în evidență și tratat pentru tulburarea PTSD. În unele cazuri, simptomele pot apărea pe neașteptate sau chiar pot fi declanșate de ceva care amintește de această experiență traumatică, de exemplu un zgomot, o imagine, un anumit cuvânt sau chiar un miros.
Pentru ca marinarul afectat să se elibereze de aceste stări ce-i afectează viața socială și de familie, UK P&I Club a elaborat chiar și un set de sfaturi și recomandări de recuperare precum:
● Recunoaște că ai trăit un eveniment traumatic și că reacțiile tale sunt normale.
● Dormi suficient. Privarea de somn poate declanșa furie, iritabilitate și toane.
● Când suferi de PTSD, exercițiile fizice pot face mai mult decât să elibereze endorfine și să-ți îmbunătățească starea de spirit.
● Caută o persoană cu care să empatizezi și care să te asculte când vrei să vorbești, fără să te judece.
● Fă-ți timp să te relaxezi. Tehnicile de relaxare precum meditația, masajul sau yoga pot activa răspunsul de relaxarea organismului și pot atenua simptomele PTSD.
● Evită alcoolul și drogurile. Atunci când te lupți cu emoții dificile și amintiri traumatice poți fi tentat să cauți refugiul în alcool sau droguri.
● Hrănește-te sănătos. Începe ziua cu micul dejun și menține-ți energia.
Munca pe mare, la bordul navelor comerciale, este de natură extrem de periculoasă, iar navigatorii petrec în izolare săptămâni și luni de zile pe mare, departe de casă, cu facilități medicale limitate; sunt expuși unui risc crescut de boli și accidente în comparație cu restul populației active.
Un studiu realizat de ITF Seafarers’ Trust în colaborare cu Universitatea Yale a raportat că depresia și anxietatea sunt cele mai frecvent întâlnite tulburări de dispoziție în rândul navigatorilor. Aceste probleme au fost mai frecvente în rândul navigatorilor decât în rândul populației generale, dar și în comparație cu categorii relativ similare de lucrători precum cei din domeniul petrolului și gazelor.
De asemenea, depresia și anxietatea par a fi mai frecvente la tinerii (18-35 de ani) și la femeile navigator. Gândurile suicidale par să fie mai frecvente la navigatorii de pe trans-containere, iar anxietatea, pe de altă parte este mai frecventă în rândul celor care fac serviciul la punte și bucătărie.
Principalii factori ce contribuie la declinul sănătății mintale a navigatorilor sunt: turele lungi de lucru, contractele pe termen lung (în general de 3 luni sau mai mult), distanța față de casă, viața socială precară la bord și îngrijorarea de a nu primi asistență medicală adecvată în caz de boli la bord. De asemenea, diversitatea culturală și barierele lingvistice pot contribui la îngreunarea stabilirii relațiilor sociale în echipajul navelor comerciale, sporind sentimentul de frustrare și izolare.
Navigatorii care nu suferă de tulburări de dispoziție declară că dorul de casă și perioada lungă de lucru sunt primele cauze de întristare, urmate de timpul redus de odihnă disponibil și de situația de subordonare în muncă.
Reducerea timpului petrecut departe de casă este o provocare dificilă. Telefoanele și facilitățile de videoconferință pot înlesni contactele cu familiile, iar alte cauze ale suferinței psihice pot fi reduse sau eliminate, prin acțiuni comune între lucrători, angajatori sau lideri de grup.
În această revizuire sistematică sunt identificate și analizate principalele cauze ale alterării bunăstării mintale a navigatorilor.
Au fost luate în considerare tendințele privind sănătatea mintală a navigatorilor și posibilitatea adoptării unor măsuri preventive pentru a contracara dezvoltarea bolilor mintale, armatorii, de asemenea, putând promova inițiative de menținere a echilibrului psihic al navigatorilor la bordul navelor.
Durata turelor de lucru, factorii psiho-sociali și multe alte caracteristici specifice ale muncii sub presiune la bordul navelor pot afecta în mod semnificativ sănătatea lor mintală, după cum rezultă din literatura medicală pe această temă.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): „Sănătatea mintală este o stare de bunăstare în care individul își realizează propriile abilități, poate face față stresului normal al vieții, poate lucra productiv și fructuos și este capabil să contribuie la comunitatea sa. Prin urmare, este important de remarcat faptul că conceptul de sănătate mintală este mult mai amplu decât simplul concept de absență a bolii mintale, indicând o bunăstare psihologică care permite subiectului să trăiască liniștit”.
Accidentele, bolile, calitatea asistenței furnizate la bord, solicitările excesive de muncă și percepția climatului de nesiguranță au influențat oboseala cronică raportată de navigatori, ceea ce reprezintă principalul factor de risc în stresul post-traumatic ce poate afecta sănătatea mintală a navigatorilor.
În timp ce unii dintre acești factori nu pot fi modificați din motive logistice specifice locului de muncă, alții pot fi remediați, iar identificarea și gestionarea lor pot contribui la îmbunătățirea calității vieții pe mare.
