Luigi FRIGIOU ■
În timpul criezi economice din 1920 comediantul absolut Constantin Tănase, creatorul musicalului românesc, artist total și fondatorul teatrului de revistă Cărăbuș a scris și interpretat un cuplet pentru radio, un veritabil pamflet versificat cu titlul “Nu-s parale”, al cărui text este la fel de valabil și astăzi:
De la Calafat la Iaşi Toţi romanii-s nevoiaşi Nu avem ce pune-n oale că: NU-S PARALE! Dar de la Calafat la Iaşi De ajungi deputat Ai scăpat de angarale SUNT PARALE! Pensionarii măi bădie, Azi trăiesc în sărăcie Pentru pensii, Vezi matale: NU-S PARALE! Dar ca să mai faci băi frate, Opt subsecretariate Şi comisii speciale… SUNT PARALE! Pentru lemne, pentru apă, Pentru astupat o gropă Pentru desfundat canale… NU-S PARALE Mari escrocherii vamale, Importuri de cereale Vânzări de flote vamale SUNT PARALE Nu-s parale pentru școale, Alocaţii şi spitale Pentru asfaltări stradale. Dar pentru alte dadarale Pentru şpriţuri naţionale, Maşini senatoriale, plimbări ministeiale, Plicuri confidenţiale, tot felul de protocoale. Plimbări, plecări, osanale Hai, staţi blânzi că sunt PARALE!
După 105 ani trăim tot sub imperiul desfrâului bugetar al acelorași guvernanți inconștienți îndemânatici la reduceri de salarii, de pensii doar să nu se atingă de posturi pentru funcţionari. Și atunci, ca și acum, nu erau bani pentru spitale, puteai să mori, dar nu erau parale, nu erau bani pentru bibliotecile rurale, doar pentru luxul unora şi al altora erau parale – vorba lui Tănase. Senzaţia de repetare a istoriei e acută, doar că astăzi ar putea fi parale dar dar nu e cap pentru alcătuirea și alocarea raţională a bugetului pentru a folosi paralele cum trebuie, unde trebuie şi cât trebuie!
De asta, laitmotivul vieții cotidiene în statul eșuat România – este “Nu-i bani, dom’le…”. Fie că-i numim lovele, biștari, pițule, marafeți, mangoți – “banii vorbesc”, așa cum cântă inginerii de la Holograf în frunte cu Dănuț Bitman.
Fără finanțe, autoritățile, în frunte cu Mutu de la Cotroceni, hotărât să-și ispășească până la capăt al treilea mandat de faraon, au instituit neoficial, “Omerta”, legea tăcerii. Dacă guvernul n-are fonduri suficiente, primăriile n-au nici ele iar bugetele nu se pot constitui, nicăieri. Dar unde-s banii publici că la începutul lui 2024 parcă erau? Așa e dar, în cursul anului, au fost transferați din visteria statului în buzunare private, ca bani negri. Dacă se aplică o spălătură competentă cu Clean Wash, albirea e completă. Iar oferta apartamentelor din Dubai pare tot mai atrăgătoare…
De exemplu, prin Primăria Constanța bate vântul falimentului. Deocamdată, a fost “terminat” CSM Constanța, clubul sportiv al municipalității. Deși exista buget, sportivii n-au mai fost plătiți de câteva luni, iar echipele de rugby, volei masculin și handbal s-au desfințat sau urmează. “Ciurul și dârmonul” banilor, Andrei Talpeș, a fost ejaculat ca un scuipat tebecist din fruntea clubului până hăt, la București, fără ca nimeni să-l caute de sănătate la documente. Culmea, micro-baschetbalitul atârnător și-a găsit alt loc călduț, de breloc, la clubul Rapid, ca în vremea când se măritase cu familia Talpeș, după ce s-a dovedit a nu fi tocmai un port-bonheur nici pentru fostul angajator. Și cum a aterizat în curtea feroviarilor s-a apucat de ce știa el mai bine – chestii, socoteli – să-și transfere de la CSM sportivi neplătiți chiar de el. Nu degeaba scanda galeria feroviarilor: “Nu e pește ca stavridul, nici echipă ca Rapidul”.
Fanii constănțeni, și nu numai, ar vrea să afle poziția marilor susținători ai lui Talpeș față de jaful de la CSM? Ne referim la don Vergil și la vicele Ionuț-Crăcănuț. Însă, dinspre primărie se aude doar tăcerea. Cei doi au băgat capul în nisip, ca struțul, dar posteriorul le-a rămas afară, la bătaie. Și conform noilor obiceiuri, nu se știe niciodată când DNA-ul te … mușcă de ceafă.
În locul securiciului Talpeș, șef la CSM a fost numit consilierul Mihai Ochiuleț. S-a considerat că ochiul vigilent al lui Ochiuleț va zări mai clar ilegalitățile din club. Vom trăi și vom vedea… Astfel, Consiliul Local Municipal a scăpat de încă un consilier activ și incomod după ce neobosita liberaală Mihaela n-a mai primit un loc elegibil pe listă. De fapt, Mihaela Andrei nici nu mai există, i s-a pierdut urma definitiv: și-a schimbat numele de familiei, acum numindu-se Schiau. Încet, dar sigur, ne cuprind tristețile provinciale: “melancolii de cațeluși, uitați de cineva pe-afară, să SCHIAUne pe lângă uși”.
Pocnind din bici ca să faci plici, cu Berbec și Iacobici.
Ca să nu rămână în buget doar cu gaura covrigilor de Buzău, premierul Marcel vrea să aplice reforma administrativă. Adică, să comaseze localitățile mici. Nu-i idee rea, să vedem cum va fi aplicată. Județul Constanța are trei municipii, nouă orașe și 58 de comune. Printre aceste comune sunt câteva cu sub 1000 de viețași, una mai pitorească ca alta.
De exemplu, comuna Vulturu e un fel de stână condusă un berbec. Fie că-i vorba de Berbec cel bătrân – tatăl, primar două mandate (2000-2008) sau de fiul, Eugen Berbec, care i-a preluat ștafeta, aflat la al cincilea mandat.
În comuna Grădina, primărița Gabriela Iacobici l-ar face invidios și pe Ceaușescu. Pentru că edila-șefă câștigă alegerile cu peste 100%. N-are nici un contracandidat și o votează toți locuitorii, plus admiratorii de prin vecini. Mai adăugăm că fata doamnei primărițe l-a fermecat pe judecătorul dosarului său de divorț. Atât de tare încât judecătorul le-a luat fata familia Iacobici, dar și numele de familie, acum numindu-se Gil Julien Grigore Iacobici!
Primărița Luminița (de la capătul tunelului) – dansatoare la bar(j)ă?!
Dumbrăveni, cea mai mică comună din județ are, în schimb, o primăriță cu inimă mare, Luminița Șandru. În campanie, despre primărița Luminița s-au spus lucruri neadevărate. Cum că ar fi fost, în tinerețe, dansatoare la bară. Deși arată bine și ar putea dansa, nu e vorba de ea ci de mai cunoscuta politiciană, Lavinia Șandru, de profesie artistă. În realitate, familia doamnei Luminița se ocupă cu transportul bajelor pe Dunăre. Și cum între barjă și bară e o diferență de, doar, o literă, se mai întâmplă confuzii regretabile.
Ești o floare ești un Crin, ești parfumul cel mai fin…
În luna mai vom avea alegeri prezindențiale. Altă distracție, alți bani. Candidatul alianței de guvernare va fi Crin Antonescu, trezit din hibernare și scos de la naftalină. Fiind vorba de un pokerist înrăit, nu știm dacă lui i-a “intrat cartea” sau joacă la cacealma. Antonescu s-ar putea confunta cu o echipă de amazoance: Elena Lasconi, Diana Șoșoacă, Anca Alexandrescu, Ana Birchal etc. Curajos, cum îl știm, nu-și face probleme. Singura femeie de temut e consoarta Adina Vălean, cea care-l întreține, după propriile sale spuse. Crin se deranjează, mai ales, când doamna Adina dă cu aspiratorul prin casă și-l trăzește din somn dimineața la ora 10. Deci, rămâne cum am stabilit: “Votăm Căcărău/Că ca să fie bine!”
