Valentin M. Ionescu ■
Dozarea forței de lovire prin politica tarifara sau alte mijloace depinde de gradul de interdependență între țări, precum și de vulnerabilitatea statului în care se lovește.
Donald Trump a semnat trei “ordine executive” (relativ similar ca forță juridică cu ordonanțele guvernamentale din România) prin care a majorat taxele vamale cu 25% la bunurile importate din Canada (10% la energie) și Mexic și cu 10% în cazul Chinei (de la 39% la 49%).
Nu a fost doar o simplă amenințare verbală, ci o decizie politică. Suprinzator, la trei (3) zile după ce a semnat ordinele executive dl. Trump a dispus amânarea punerii în aplicare a ordinelor executive de majorare a taxelor ce privesc mărfurile canadiene și mexicane,nu și pentru mărfurile chineze. Oficial, motivația Președintelui ar fi că relațiile comerciale nu sunt corecte cu aceste țări, fiind în detrimentul economiei americane. De asemeena, s-a motivat, că nu există un control strict al frontierelor care să stopeze traficul de droguri și imigrația ilegală.

Președintele Trump bate cu pumnul în masă față de state aliate și tratează cu mănuși țări dictatoriale, precum China, Federația Rusă, Vietnam. De asemenea, dl. Trump știe că deficitul balanței comerciale cu alte țări depășește cu mult deficitul înregistrat în relația cu Canada, cum este cazul Taiwan-ului, Vietnam, Japoniei, Coreei de Sud. Ca atare, obiectivele urmărite de dl. Trump nu se limitează la echilibrarea balanței comerciale și protecția mărfurilor americane. Trump urmărește atât obiective politice, cât și economice, dar ierarhia obiectivelor urmărite nu este clară.
Politica “bâtei” aplicată de Trump pare să dea rezultate pe termen scurt, deși “negocierile” nu sunt încheiate cu nici una din țările față de care a acționat în forță. Canada și Mexic par să fi cedat la lovitură și au luat măsuri de întărire a controlului la graniță, dar în același timp au anunțat măsuri de retaliere, așa cum am menționat deja, iar dl. Trump a devenit brusc mai conciliant.
Comerțul de bunuri al SUA cu primele 15 țări în perioada ianuarie – noiembrie 2024, exprimat în mld US$.
Rank | Tara | Exporturi | Importuri | Total comert | Procent din comertul total |
– | Total, schimburi comerciale cu toate tarile | 1,899.1 | 2,982.6 | 4,881.7 | 100.0% |
– | Total, Top 15 tari | 1,341.1 | 2,312.5 | 3,653.6 | 74.8% |
1 | Mexico | 309.4 | 466.6 | 776.0 | 15.9% |
2 | Canada | 322.4 | 377.2 | 699.6 | 14.3% |
3 | China | 131.0 | 401.4 | 532.4 | 10.9% |
4 | Germany | 70.3 | 146.7 | 217.1 | 4.4% |
5 | Japan | 73.2 | 135.8 | 208.9 | 4.3% |
6 | Korea, South | 60.3 | 120.5 | 180.8 | 3.7% |
7 | Taiwan | 38.7 | 106.2 | 144.9 | 3.0% |
8 | Vietnam | 11.7 | 124.8 | 136.5 | 2.8% |
9 | United Kingdom | 72.4 | 62.1 | 134.6 | 2.8% |
10 | India | 38.6 | 80.1 | 118.8 | 2.4% |
11 | Netherlands | 82.1 | 31.7 | 113.8 | 2.3% |
12 | Ireland | 15.3 | 95.8 | 111.1 | 2.3% |
13 | Italy | 30.2 | 69.9 | 100.1 | 2.1% |
14 | France | 39.9 | 55.0 | 95.0 | 1.9% |
15 | Brazil | 45.4 | 38.5 | 83.9 | 1.7% |
Sursa US Census Bureau: https://www.census.gov/foreign-trade/statistics

Deficit în balanța comercială a SUA ianuarie – noiembrie 2024 (numai bunuiri) exprimate în mld US$
Rank | Tara | Deficit |
1 | China | -270.4 |
2 | Mexico | -157.2 |
3 | Vietnam | -113.1 |
4 | Ireland | -80.5 |
5 | Germany | -76.4 |
6 | Taiwan | -67.4 |
7 | Japan | -62.6 |
8 | Korea, South | -60.2 |
9 | Canada | -54.8 |
10 | Thailand | -41.5 |
11 | India | -41.5 |
12 | Italy | -39.7 |
13 | Switzerland | -25.5 |
14 | Malaysia | -22.1 |
15 | Indonesia | -16.4 |
Sursa: US Census Bureau: https://www.census.gov/foreign-trade/statistics
Din cifre se observă că deficitul balanței comerciale cu bunuri ale SUA este foarte ridicat în relația cu China, Mexic, Vietnam, Irlanda, Germania, Taiwan, Japonia și Coreea de Sud. Adica, mai mult decat cu Canada. Cu toate acestea, politica aplicată acestor țări este diferită. Cel puțin deocamdată. Este adevărat că gradul de interdependență între economia SUA și a a Canadei și Mexicului este mai ridicat comparativ cu gradul de interdependență cu China sau Vietnam, de exemplu, deși deficitele cu aceste ultime două țări sunt foarte mari. Pe de altă parte, în relația cu China și Taiwan apar consideraiti de ordin geopolitic cu totul diferite față de Canada sau Mexic.
Am să iau ca exemplu Canada pentru a explica relația de interdependență cu SUA, rațiunile unei negocieri în forță și obiectivele urmărite.
În relația cu Canada comerțul SUA a fost în 2023 de 923 mld US$. Canada a exportat bunuri în valoare de 482 mld US$, iar SUA bunuri în valoare de 441 mld US$. Pentru ian- noiembrie 2024 valoarea comerțului este de aprox.700 mld US$. Comparând ultimii 2 ani, se constată o tendință de creștere a deficitului comercial.

Canada exporta 77% din bunurile sale către SUA, din total exporturi, ceea ce reflectă un grad ridicat de dependență de piața americană. Canada deține o cotă nu mai mult de 5% în totalul exporturilor sale cu orice altă țară. Prin urmare, din acest punct de vedere există o relație de putere asimetrică în favoarea SUA, chiar dacă piața canadiană este la randul sau prima țintă a mărfurilor americane. Pe de altă parte, SUA este cel mai mare contributor de investiții străine directe în Canada cu un stoc de 455 mld US$, așa cum la rândul sau Canada este unul dintre cei mai mari contributori de investiții străine directe în SUA cu un stoc de 672 mld US$. În acest caz, taxele vamale afectează nu doar companii canadiene, ci și investitori americani care au capital în firme canadiene, situație care este valabilă și pentru firme canadiene. Din acets punct de vedere, taxele vamale ar fi un meci in suma non-nula, in care ambii jucatori ar avea de pierdut.
Importurile SUA din Canada nu se limitează la țiței (97 mld US$), mașini (35 mld US#), gaze (14.7 mld US$), uleiuri minerale (13 mld US$), piese/accesorii auto (11.6 mld US$), aluminiu neprelucrat (7.5 mld US$), camioane (6.5 mld US$), motoare (6.3 mld US$). SUA consideră că firmele sale de servicii digitale sunt afectate negartiv de o taxă de 3% aplicată retroactiv de guvernul canadian în baza Digital Services Tax Act. Este un litigiu între cele doua state. De asemenea, Legea Știrilor Online din Canada permite firmelor de știri canadiene să negocieze colectiv cu platformele digitale (Google, Meta) cu privire la plățile pentru utilizarea conținutului de știri. „Legea stabilește un cadru de arbitraj obligatoriu în cazul în care instituțiile de știri și platformele digitale nu pot ajunge la un acord de plată. Guvernul canadian susține că legea asigură o partajare echitabilă a veniturilor, în timp ce autoritățile americane susțin că lucrurile nu stau așa ( sursa: Congresional Research Service, January 14, 2025).
Potrivit Legii streamingului online, Canadian Radio-Television and Telecommunications Commission (CRTC) solicită companiilor de televiziune și radio care operează în Canada să finanțeze și să difuzeze un anumit procent din conținut canadian. Această condiție afectează companiile americane.
O dispută puternică între Canada și SUA (la care se adaugă și Mexic) se referă la cerințele de conținut pentru comerțul cu automobile fără taxe vamale („reguli de origine”). Legea americană – P.L. 117-169 – Actul de reducere a inflației (IRA), reglementează creditul fiscal pentru vehicule electrice, cu cerința ca părți esențiale auto (de ex. Baterii) să fie fabricate în America de Nord. Legea cere, de asemenea, ca un anumit procent de minerale critice dintr-o baterie de vehicule electrice să provină din SUA sau partenerii săi din acordul de liber schimb (Canada, Mexic). Ori, Canada este un furnizor important pentru firmele americane de input-uri minerale esențiale utilizate la bateriile electrice. În fine,există dispute serioase cu privire la cheresteaua din rășinoase exploatată pe scară largă în SUA la construcții și importată din Canada.

Așadar, economiile SUA și ale Canadei, la care se adaugă Mexicului (pe care nu am analizat-o detaliat) sunt în relații strânse de interdependență. Ca să folosesc paradigma lui Keohane, în cazul celor trei țări interdependența restrictioneaza autonomia și are costuri nu doar beneficii, ceea ce limitează puterea de acțiune a fiecărei țări în parte, dintre cele enumerate, dar nu în mod egal. Prin urmare, SUA, Canada și Mexic profită de o relație economică, dar cum își împart câștigurile este altă poveste și exact asta îl preocupa pe dl. Trump care vede un dezechilibru ce poate afecta puterea SUA de a controla rezultatele schimbului economic, dar și alte aspecte ce țin de imigrație ilegală, criminalitate transfrontalieră, investiții de tip greenfield. Parțial ceea ce am menționat mai sus este valabil și pentru China, marele rival la scară globală.
Interdependența care există între SUA, Canada și Mexic se bazează pe canale multiple ce contecteaza firme, bănci, fonduri de investiții, organizații politice. Prin urmare, există relații transnaționale publice și private, iar agenda acestor relații se multiplică în funcție de gradul de interdependență și nu poate fi intotdeauna ierarhizată. De pildă, decizia de a lovi industria auto canadiană prin tarife vamale nu afectează doar industria de automobile din Canada sau SUA. Orice tarif la automobilele importate din Canada are impact negativ în toate industriile canadiene și americane care furnizează echipamente pentru un produs final (automobil), plus băncile și fondurile care finanțează industria auto, piața muncii din ambele țări, precum și industriile care furnizează piese auto și alte echipamente din terțe țări. Prin urmare, ierarhia agendei relațiilor economice nu este ușor de stabilit fară o evaluare și atunci orice decizie pripită ar putea să aibă costuri mai mari decât beneficiile. Dl. Trump înțelege foarte bine acest lucru, dar mizează pe politica forței cum a făcut și în primul mandat. O asemenea politică da rezultate, dar nu față de toți și nici pe termen lung. Dozarea forței de lovire prin politica tarifara sau alte mijloace depinde de gradul de interdependență între țări, precum și de vulnerabilitatea statului în care se lovește.
Surse: US Census Bureau: https://www.census.gov/foreign-trade/statistics, Congresional Research Service, January 14, 2025,