Andreea MIHĂESCU ■
Domnule Funeriu,
Deși am descoperit că apelativul „domn”, nu vi se potrivește, vă adresez rândurile ce urmează cu același respect pe care i l-ați arătat jurnalistei Alison Mutler și poporului român, în dezbaterea candidaților la alegerile prezidențiale din seara de 29 aprilie organizată de TVR la Palatul Cotroceni. În lumea mea, respectul trebuie câștigat, el nu vine la pachet o dată cu vârsta sau funcția.
Pentru că în cadrul dezbaterii electorale din data de 29 aprilie, ați fost nerăbdător și doritor să răspundeți unei chestionări retorice formulată de ziarista Alison Mutler, care nu vi se adresase, ca mai toți dintre cei aflați în platou, îmi permit să vă transmit eu câteva întrbări gândite special pentru dumneavoastră.
Nu obișnuiesc să vorbesc urât despre părinții nimănui, așa că voi elimina ipoteza în care educația primită acasă a fost precară, mai ales informându-mă despre profilul profesional al familiei.
Nu bag mâna în foc, dar presupun, ținând cont de poziția în care vă aflați, candidat la funcția de președinte al României, că în cadrul instituțiilor de învățământ pe care le-ați absolvit, o parte dintre ele în Franța – țara bunelor maniere, v-a fost insuflat și un cod al educației, eticii și bunului simț. Așadar, eliminând buna-creștere primită în familie și școală, singurul factor educativ influent la care mă mai pot gândi este anturajul și iată întrebările:
1. Este anturajul cel care v-a învățat să răspundeți neîntrebat? Sau cum să vă adresați unei doamne, într-o țară care promovează egalitatea între sexe? Este anturajul cel care v-a învățat ca într-o țară membră a Uniunii Europene, în care prevalează respectarea drepturilor și libertăților fundamentale e amuzant să batjocoriți cetățenii străini care se stabilesc în România?
2. Vi se pare potrivit ca în calitate de canditat la alegerile prezidențiale ale României, un stat membru al Uniunii Europene, în care declarați că luptați pentru dezvoltare, formare și atragere de profesioniști, în vederea micșorării numărului de emigranți, să râdeți de accentul uneia dintre cele mai apreciate jurnaliste de la noi, o englezoaică, care a ales să profeseze în țara pe care vă doriți să o conduceți, o jurnalistă de top care v-a onorat fiind prezentă la această dezbatere și care a transpus în scris, pentru publicații internaționale, de nenumărate ori pozițiile luate de dumneavoastră în raport cu diferite subiecte politice?
3. Cât de bine cunoașteți limba engleză? Dețineți un accent nativ? Puteți conversa în engleză cu Alison Mutler fără a lăsa impresia că nu sunteți britanic, sau fără a fi luat peste picior de persoane din anturajul dumneavoastră?
4. Ce măsuri de minimizare și luptă împotriva bullyingului (agresiunii) în școli ați aplicat în perioada 2009 – 2012, în calitate de Ministru al Învățământului, în calitate de model pentru elevi și studenți?
5. Din întâmplarea nefericită de aseară pe care ați generat-o și al cărei unic protagonist ați fost, am înțeles că bunele maniere, codul etic și egalitatea între sexe nu sunt pe lista dumneavoastră de interes, ne puteți da exemplul valorilor pe care presupusul viitor președinte își dorește să le insufle poporului român?
Și da, Alison Mutler, prietena noastră, a României în general și a mea în mod personal, a dobândit calitatea de licențiată în limba și literatura română a facultății londoneze păstrând un pregnant accent anglo-saxon și deși nu e nativă, se exprimă limpede și mult mai corect decât mulți politicieni români. O cunosc și de aceea pot afirma că iubește enorm țara asta pe care mulți vă îngrămădiți să o furați; cu certitudine mai mult decât liota de persoane cu demnități publice care se ticsesc să iasă în stradă de 1 Decembrie, de multe ori dezonorând însemnele naționale sub care se aliniază.
Alison e fascinantă când vorbește despre România, îi strălucesc ochii când povestește, despre tot ce a văzut, cunoscut și trăit aici și credeți-mă, cunoaște mai multă istorie, politică, economie și aspecte sociale ale țării noastre decât mare parte dintre noi. Este mamă a doi copii români. Nu îi este teamă să expună adevărul, iar în lumea în care trăim, ăsta e un atuu imens și în loc de cireașă pe tort, vă asigur că vă poate oferi oricând lecții de etică!
În ultima decadă a lunii decembrie 1989, Alison Mutler transmitea pentru presa internațională despre mugurii Revoluției Române din Timișoara, de la frontieră…
P.S. Mărturisesc totuși că am descoperit cu bucurie, grație acelei prestații nefericite, și trăsături umane, semne ale trăirilor și comportamentului dumneavoastră, pe care le puteți exterioriza cu candoare copilărească în momente și locuri nepotrivite, cum a fost acea îngânare și maimuțăreală nevinovată, puerilă. Bravo domnule Funeriu, sunteți plin de surprize și de resurse!
