Luigi FRIGIOIU ■
Într-o seară de august de pomină, în Eforie, s-a aplicat, perfect, zicala străbună: “Morții cu morții, vii cu vii”. Tovarășul Ion Iliescu a decedat și lumea discuta discret despre subiect. Părerile erau împărțite dar toți încheiau creștinește: “Dumnezeu să-l odihnească!”
În același timp turișii n-au uitat că sunt în vacanță și au umplut Teatrul de vară la divertismentul „Sus, românii mei!”. O mie de oameni pe scaune și cam tot atâția pe scări, în picioare sau pe unde au apucat.
Distracție maximă, ca o șaorma cu de toate pentru toți. Prezentatoare: Monica, fostă jumătate a trupei Angels. Pe vremuri un îngeraș, acum o adevărată drăcoaică ce bagă în boală toți masculii, mai ales pe cei din primele rânduri.

Aurora și Săndel Mihai, fratele Andrei, au deschis showul. Cunoscuta solistă n-a venit. Soțul Măruță îi face marcaj strict de când s-a observat că plozii lor seamănă cu Jean de la Craiova.
Doamna cântecului popular, Maria Dragomiroiu, a anunțat că, în octombrie, își va sărbători grandios, la Sala Palatului, cei 50 ani de activitate. Cel mai emoționat moment al serii l-a realizat Costică Enceanu care, ca de fiecare dată, și-a evocat, în cântec, fostul partener de scenă, Petrică Mâțu, plecat mult prea devreme.
Vlăduța Lupău a dovedit că e cea mai iubită solistă a folclorului de petrecere, alături de Georgiana Lobonț. Le-a lăsat pe bronzatele vânzătoare de flori fără marfă. Admiratorii ei au stat la coadă ca să-i ofere trandafiri. De fapt, titlul spectacolului l-a dat popularul ei refren: „Nimeni-nimeni, nu-i ca ea, cum e România mea / Dar nici unii nu-s ca ei, Sus românii mei!”. După ce a făcut un duet de zile mari cu Nicu Paleru, Vlăduța i-a cedat locul. Și Nicu nu s-a dezmințit: dă-i cu vinu cu borcanu, dă-i cu țuica cea deșteaptă etc. Cu nașu, cu finu și cu vecinu, dă-i că merge! Din păcate, la chioșcul din incintă nu aveau decât bere. Bună și bericica, că era caniculă.

Vali Vijelie a fost ca o tornadă: a ridicat sala în picioare și luminițele telefoanelor s-au mișcat în ritmul melodiilor sale fredonate de toți. Mare petrecere!
Jean Paler ne-a adus zâmbetul pe buze. Iar Ghiță Munteanu ne-a pus pe gânduri, pe noi, cei născuți mai devreme decât alții: „De ce tinere păru-n cap ți-a-ncărunțit, Spune-mi câte ai tras, spune-mi câte ai patimit / Spune-mi cât mai poți, cât mai poți să tragi de mult, Că ești doar un om, tinere cu păr cărunt.”
La ieșire, spre miezul nopții, spectatorii au putut privi cum norii de pe cer s-au unit într-un zâmbet arhicunoscut, de rămas bun:
„Stimați concetățeni, văd că sunteți mulți. Dragi tovarăși, după cum arătați, ați venit la Eforie cu bilete, ca pe vremuri, prin Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). Acum îi ziceți Ugesereissen. Mă bucur că aveți lideri sindicali activi, aceeași pe care i-am pus eu în 1990. Sunt ca copiii mei, îi știu de când erau șoimii patriei și pionieri.

O reușită petrecere tovărășească, măi dragă. Mi-a adus aminte de Revelioanele cu Tovarășu Nicu și Tovarășa Leana. E cam la fel, doar s-au mai schimbat artiștii. Nouă ne cântau nea Gică Petrescu, Dolănescu-Bălălău și Benone cu perucă. Îmi plăcea Irina Loghin, frumoasă tovărășica. Dar o aplaudam discret, să nu se deranjeze tovarășa mea de muncă și viață, Nina.
Vă felicit, sunteți cetățeni de nădejde ai Republicii Capitaliste România, fruntași pe ramurile de activitate. Să vă distrați corect, corespunzător în limitele impuse de statutul partidului nostru unic (care s-a reformat din nou și a rămas la putere, ca întotdeauna).
Aveți zile însorite. Și aici, jos, e căldură mare și nămol suficient, ca la Techirghiol. Cazanul cu catran fierbe, la foc continuu, non-stop, ca în combinatele noastre metalurgice vândute la fier vechi. Îl amestecăm, eu cu Nicu Satanicu suntem în echipă. Facem cu schimbul, 12/24. Mâine ne dau liber Fidel Castro și Kim ir Sen. O să am cu ei o discuție deschis-constructivă, de învățământ politico-ideologic, ca între vechi camarazi și foști pretini. Vreau să formăm aici o celulă de partid.
Vă urez mult succes la locul de muncă, în întrecerea capitalistă!”
[/responsivevoice]