Dan MIHĂESCU ■
Motto: Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta! J.F. Kennedy
Miercuri, 11 februarie cei pasionați de România neaoșă au asistat la scene de mare intensitate de parcă ar fi fost duble din reality show-ul fluviu de satiră socială și moravuri politice ușoare “Las Fierbinți”.
În episodul turnat la CCR, în rolul lui Giani Orlando a jucat chiar Giani…Stan, care după ce a trecut printr-o experiență paranormală și extrasenzorială aplicată printr-un un descântec vodoo de “Dorel-ul” care se știe, a fost readus în firea lui de judecător constituțional direct din concediul de lăuzie.
Bine, eforturile, descântecele și vrăjelile au fost de ochii lumii, se știe, căci prezența lui Giani pe scaunul lui la CCR n-a folosit la ce trebuia cu adevărat. Doar că le-a ieșit manevra și de data asta, chirurgical, pe tehnica operația reușită – pacientul e mort.
În concluzie Giani Stan cel readus în simțire, de acasă, din concediul post-natal, a împlinit cvorumul și procedura dar a votat ca să nu se voteze o decizie asupra obiecției de neconstituționalitate la legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților. Și astfel s-a dat cel de-al șaselea termen pentru pronunțare, pe data de 18 februarie 2026.
Prim-ministrul, Ilie Bolojan, a transmis președintei CCR, Simina Tănăsescu, vineri 6 februarie, o scrisoare ce arăta că România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit Executivului, Comisia Europeană consideră acum că jalonul este neîndeplinit, dar așteaptă decizia CCR înainte de a decide soarta banilor europeni.
După ieșirea publică a premierului, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție ÎCCJ, Lia Savonearola, un fel de strămoașe, după nume, după port, a inventatorului justiției inchizitoriale, Savonarola, l-a acuzat pe Bolojan de presiuni și ingerințe. Savonearola a incriminat inchizitorial „avertizarea” privind pierderea unor fonduri europene, dar și cererea ca instanța să țină cont de consecințe financiare drept „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
La prima ședință CCR, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători constituțional, unși pe funcție de PSD, Giani Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, s-au învoit din timpul orei ca să meargă la veceu și după ce au ieșit din sala de ședință duși au fost. Astfel n-a mai putut continua procesul decizional și nu s-a mai lua o hotărâre în cauză.
Pe 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc.
Cei patru au transmis ulterior un comunicat comun în care susțin că absența lor de la ședință „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea” CCR.
Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis amânarea ședinței, după ce au fost depuse noi documente, iar judecătorii constituționali trebuie să le analizeze.
Curtea Constituțională a României a amânat din nou, pentru 18 februarie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
N.B. Conform normelor etice, morale și a legislației în uz, o persoană plătită din bani publici (funcționar public, personal contractual în instituții publice, demnitar) are obligația etică și legală de a considera interesul colectiv (interesul public) deasupra binelui personal. Supremația interesului public este o condiție de bază a eticii în exercitarea atribuțiilor de serviciu și ale funcției în cazul tuturor persoanelor care-și exercită profesia în structurile celor trei puteri ale statului român. Interdicția conflictului de interese: Persoanelor plătite din fonduri publice le este interzis să urmărească obținerea de foloase sau avantaje în interes personal ori să producă prejudicii materiale/morale altor persoane folosind funcția sau informațiile la care au acces. Imparțialitate și obiectivitate: Ei trebuie să rămână neutri față de orice interes personal, politic, economic sau de altă natură și să nu dea curs presiunilor. Prin urmare, cine nu are în el forţa de a pune interesul general deasupra celui personal, individual, nu are ce căuta în administraţie şi în viaţa publică în general.[/responsivevoice]
