Luigi FRIGIOIU ■
Fara Armânească dit România (sau Comunitatea Aromână din România) este o asociație non-guvernamentală, constituită după 1990, ce militează pentru conservarea identității comunitare. Are filiale (fâlcări) în zone cu populație armânească semnificativă, cum este județul Constanța. Asociația urmărește menținerea și dezvoltarea limbii, culturii, tradițiilor și identității spirituale a aromânilor din România. Militează pentru recunoașterea aromânilor ca minoritate națională, introducerea limbii aromâne în școli și în slujbe religioase, acces la mass-media în limba maternă.
“Consiliul tinerilor armâni”, pendinte asociației, a organizat un grandios spectacol intitulat „Primuveara Armânjloru” la Casa de Cultură a Sinficatelor din Constanța, pe 5 aprilie, de ora 16. De mult nu am mai văzut sala mare atât de plină. Spectatori de toate vârstele și, în special, foarte mulți tineri armâni.
Specatocolul, prezentat sub deviza “Atselu chiro ditu soni – Acel timp de la urmă”, a început cu intonarea imnului-blestem:
“Părinteasca dimândari/Nă sprigiură cu foc mari/ Frats di mumă shi di un tată/ Noi, Armânji di eta toată/ Di sum plocili di murmânt/ să Grescu a noshci bunj părintsă: Blăstem mãri s-aibã ăn casă/ Cai di limba lui s-alasã/ Cai s-alasă limba lui/ S-lu ardă pira focului/ Si s-dirină yiu pri loc/ S-ăi si frigă limba ăn foc”.
Poezia s-ar traduce cam așa: “Părinteasca blestemare Poruncește cu foc mare, Frați de-o mamă și de-un tată, Noi, Aromâni din vremea toată / De sub lespezi de morminte Strigă ai noștri buni părinți: „Blestem mare să aibă în casă Cel care de limba lui se lasă / Care își lasă limba lui Să-l ardă para focului Chinui-s-ar de viu pe loc, Frige-i-s-ar limba-n foc.”
Doar citind simți, deja, căldura focului din iad. Și, chiar dacă ești român mioritic, parcă îți vine să înveți limba armânească ca să nu ai arsuri la limbă…
Surpriza serii a fost invitatul de onoare, nimeni altul decât președintele Consiliului Județean Constanța: „Flooorin Mitroooi, niciodată locul doiiii”! Apariția lui a avut o semnificație specială pentru că era Sărbătoarea Floriilor, deci își serba ziua onomastica.
Într-o armână-română aproximativă, Mitroi ne-a explicat că a devenit pe jumătate aromân după ce fiica sa s-a căsătorit cu tânărul cipan Enache, cuplul având drept nași pe familia Caraman. Așa că nepoțeii îi spun, în același timp, bunicu’ sau papu Florin!
„Snâ bânedzi și sti hârseșțâ daima lângâ camâ ta imshatâ, Lali Flurin!“ Doar după ce ne-am lămurit ce esență lemnoasă tare are arborele genealogic din pădurea Forest M a Domeniilor Mitroi, s-a putut trece la partea artistică.
Pe scenă au evoluat interpreți de toate vârstele: de la veteranul Hrista Lupci – la micuța Tania Halep. Dar să prezentăm distribuția așa cum a fost trecută pe afiș: Hrista Lupci si Gigi Sima, Yioryi Nicolae si Ioti Mela, Stelian Arau si Costa Daileanu, Razvan Grosu si Stelica Grosu, Ionut Bacale, Florentina Gartu si Sorin Lupci, Tomi Caramitru, Paul Mila, Mariana Beca Anagnosti, Tania Halep, Costin Sifiringa, Cristiana Rosca, Elisa Scupra, Ana-Maria Cutova, Maria Caraulani, Iotis Nicolae.
Soliștii au fost acompaniați de formațiile Kavalla, Pindu, Makidonia, Gramoste, Iholu, Ianina. Costin Caraulani si Stelian Ardeleanu au asigurat aranjamentele muzicale. Iar atmosfera și buna dispoziție au susținut-o încântătorii tineri ai Ansamblului de dansuri armânesti “Iholu”. Mirela Goga – Project Manager și Coregraf a coordonat impecabil reprezentația
S-au cântat melodii vechi și noi. Cântecele tradiționale au fost fredonate de toată sala, cum ar fi celebrul refren care a făcut înconjurul lumii: „Tumbe-tumbe-tumbe!”.
