🔊 Ascultă articolul

Ionuț-Eugen IONIȚĂ ■

Guvernul României și Mastercard ne fac portofel digital european. Cum va funcționa?

România intră într-o etapă importantă a digitalizării serviciilor publice. Guvernul și Mastercard Europe S.A. urmează să semneze un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unei soluții naționale de portofel pentru identitate digitală, interoperabilă la nivel european. Potrivit Agerpres, proiectul ar urma să fie dezvoltat până în luna decembrie, în cadrul obligațiilor europene privind identitatea digitală.

Pe scurt, vorbim despre aplicația prin care cetățenii ar putea avea, într-un singur loc, documente digitale verificate: carte de identitate, permis de conducere, diplome, card de sănătate, certificări profesionale sau chiar bilete de transport. Nu este doar o aplicație „de acte pe telefon”. Este o infrastructură de încredere, gândită să funcționeze în toate statele membre ale Uniunii Europene.

De ce apare acum acest proiect

Contextul este european. Regulamentul UE 2024/1183 privind identitatea digitală obligă statele membre să ofere cetățenilor, rezidenților și companiilor cel puțin un portofel european de identitate digitală până la finalul anului 2026. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a explicat încă din ianuarie 2026 că fiecare cetățean al UE sau rezident legal va putea deține un EUDI Wallet recunoscut în toate statele membre.

Comisia Europeană descrie portofelul digital ca pe un instrument prin care utilizatorii vor putea accesa servicii publice și private, vor putea stoca și partaja documente digitale și vor putea crea semnături cu efect juridic. Tot Comisia subliniază un principiu esențial: utilizatorul trebuie să controleze ce date partajează și cu cine.

Aici se află miza reală. Dacă va fi implementat corect, portofelul digital poate reduce drumurile la ghișeu, copiile inutile după acte și birocrația care încă sufocă multe interacțiuni cu statul. Dacă va fi implementat prost, poate deveni încă o aplicație greoaie, greu de folosit sau insuficient explicată publicului.

Ce rol va avea Mastercard

Parteneriatul cu Mastercard este prezentat ca un cadru de cooperare tehnică. Potrivit informațiilor transmise de Guvern și preluate de Agerpres, statul român rămâne proprietarul și administratorul ecosistemului, iar Mastercard ar avea rol de furnizor de servicii. De asemenea, comunicarea oficială menționează că parteneriatul nu implică costuri pentru bugetul public și că programul de colaborare ar urma să se întindă pe cinci ani.

Această precizare este importantă. Într-un subiect atât de sensibil, încrederea publică depinde de claritate. Cetățeanul trebuie să știe cine administrează datele, cine are acces la ele, cine stabilește regulile și cine răspunde dacă sistemul nu funcționează.

Mastercard nu este un actor nou în zona identității digitale. Compania afirmă că participă la inițiative europene de testare a portofelului EUDI și că lucrează la integrarea credențialelor de plată și a mecanismelor de autentificare în ecosisteme interoperabile.

Totuși, tocmai această experiență trebuie însoțită de transparență. Un proiect de identitate digitală nu este un simplu proiect IT. El atinge relația dintre cetățean, stat, bănci, spitale, universități, platforme online și furnizori privați.

Avantajele: mai puțină birocrație, mai mult control

Principalul avantaj pentru cetățeni este simplificarea. În loc să trimiți copii după acte, să completezi aceleași date în formulare diferite sau să te autentifici prin metode diferite pe fiecare platformă, portofelul digital ar trebui să permită confirmarea rapidă și sigură a identității.

Un exemplu simplu: pentru o înscriere la facultate, o diplomă digitală verificată ar putea fi transmisă direct din portofel. Pentru deschiderea unui cont bancar, identitatea ar putea fi confirmată fără deplasări inutile. Pentru accesarea unui serviciu public, aplicația ar putea înlocui procedurile complicate de autentificare.

Un alt avantaj este partajarea selectivă a datelor. În teorie, utilizatorul nu ar trebui să ofere mai multe informații decât este necesar. Dacă o platformă trebuie doar să verifice că ai peste 18 ani, nu ar trebui să primească CNP-ul, adresa completă sau seria actului de identitate. Comisia Europeană insistă exact pe această idee: mai puține date partajate, mai mult control pentru utilizator.

Pentru companii, portofelul digital poate reduce costurile de verificare a identității. Pentru administrație, poate reduce frauda și poate accelera serviciile. Pentru cetățean, cel puțin în scenariul optimist, poate însemna mai puține cozi și mai puține dosare cu șină reinventate digital.

Riscurile: încredere, securitate și dependență de furnizori

Partea sensibilă începe acolo unde se termină comunicatul oficial. Orice portofel digital de identitate concentrează informații importante despre o persoană. Chiar dacă datele nu sunt „la liber” și chiar dacă arhitectura tehnică promite control din partea utilizatorului, riscurile nu dispar.

Primul risc este securitatea cibernetică. O aplicație de identitate digitală va deveni o țintă atractivă pentru atacatori. Nu doar aplicația trebuie securizată, ci întregul ecosistem: instituțiile care emit documente, serviciile care le verifică, telefoanele utilizatorilor, procedurile de recuperare a accesului și mecanismele de audit.

Al doilea risc este excluderea digitală. Nu toți cetățenii au telefoane performante, competențe digitale sau încredere în aplicații. România trebuie să se asigure că portofelul digital nu devine o barieră pentru vârstnici, persoane vulnerabile sau cetățeni care preferă documentele fizice. Varianta digitală trebuie să simplifice, nu să condiționeze accesul la drepturi.

Al treilea risc ține de dependența de furnizori privați. Chiar dacă statul rămâne administratorul ecosistemului, rolul unui actor privat trebuie definit foarte clar. Contractele, standardele tehnice, auditul, portabilitatea și garanțiile privind protecția datelor trebuie explicate public. În lipsa acestei transparențe, proiectul riscă să fie perceput ca o cedare de control, chiar dacă juridic nu este prezentat astfel.

Provocarea pentru stat: nu doar aplicația, ci ecosistemul

România nu trebuie să livreze doar o aplicație frumoasă în magazinul de aplicații. Trebuie să construiască un ecosistem. Asta înseamnă instituții capabile să emită documente digitale verificate, servicii publice care să accepte portofelul, proceduri clare pentru cetățeni și compatibilitate cu standardele europene.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat încă din 2023 participarea României în proiecte-pilot europene pentru eWallet, inclusiv în zona furnizării datelor de identificare pentru testare. Acest lucru arată că România nu pornește complet de la zero, dar testarea într-un consorțiu european este una, iar funcționarea la scară națională este altceva.

Adevărata probă va fi integrarea. Dacă portofelul digital va funcționa doar în câteva servicii izolate, impactul va fi modest. Dacă va fi acceptat de administrație, bănci, universități, spitale, furnizori de utilități și servicii private, atunci poate deveni o schimbare reală.

Impactul asupra cetățenilor și industriei

Pentru utilizatorul final, promisiunea este clară: mai puține drumuri, mai puține documente pe hârtie, mai mult control asupra datelor personale. Pentru sectorul privat, apar oportunități în zona de servicii digitale, verificare de identitate, semnătură electronică, onboarding bancar, educație și sănătate.

Pentru industria IT, proiectul poate deschide un nou segment de dezvoltare: aplicații care se conectează la portofelul digital, servicii de verificare, soluții de securitate, audit, conformitate și integrare. Dar această piață trebuie construită cu reguli clare. Identitatea digitală nu poate funcționa pe principiul „vedem noi pe parcurs”.

Pentru stat, miza este reputațională. România are deja suficiente exemple de digitalizare fragmentată: platforme care nu comunică între ele, formulare care cer aceleași date, conturi diferite pentru servicii diferite. Portofelul european de identitate digitală poate fi șansa unei schimbări de ritm. Dar numai dacă este tratat ca infrastructură publică esențială, nu ca proiect de imagine.

Concluzie: un pas necesar, dar care trebuie urmărit atent

Portofelul european de identitate digitală nu este, în sine, nici o amenințare, nici o soluție miraculoasă. Este un instrument. Ca orice instrument puternic, valoarea lui depinde de modul în care este construit, guvernat și explicat.

Memorandumul cu Mastercard poate accelera implementarea și poate aduce expertiză tehnică. În același timp, statul român are obligația să păstreze controlul, să comunice transparent și să garanteze că drepturile cetățenilor rămân în centrul proiectului.

Dacă România va reuși să combine interoperabilitatea europeană cu protecția reală a datelor și cu servicii ușor de folosit, portofelul digital poate deveni una dintre cele mai utile reforme administrative ale următorilor ani. Nu va elimina peste noapte birocrația, dar poate face ceva la fel de important: să o facă mai suportabilă, mai rapidă și, în sfârșit, mai apropiată de cetățean.

Surse consultate

1. Agerpres — „Guvernul va încheia un memorandum cu Mastercard privind implementarea portofelului european de identitate digitală”, 4 mai 2026.
2. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor — Precizare despre proiectul portofelului european de identitate digitală, 28 ianuarie 2026.
3. Comisia Europeană — European Digital Identity / EUDI Wallet, actualizat în 2026.
4. Comisia Europeană — European Digital Identity Regulation, informații despre obligația statelor membre până la finalul anului 2026.
5. Autoritatea pentru Digitalizarea României — Participarea României în proiectul-pilot european EWC pentru implementarea eWallet.
6. Mastercard Newsroom Europe — „Building trust for Europe’s digital future: How to advance digital identity”, 4 august 2025.

[/responsivevoice]