Narcis GAIDARGIU ■
Se spune că ce ți-e scris, în frunte ți-e pus. Lucru valabil și pentru Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul la Constanța. Așa ne-a fost scris.
Echipa „dorelnicilor” de la Arhiepiscopie, din porunca și sub oblăduirealui Tomitanului, trage fire care pe unde apucă, penetrează zidurile clădirilor monument istoric care i-au fost încredințate vremelnic, pe unde le dă prin cap. Fără discernământ, fără simț estetic, fără proiect arhitectural, fără avize, fără autorizații, fără bun-simț și mai ales bun-gust.
Se pare că lui Dorel din fruntea Arhiepiscopiei Tomisului, mânat de visuri demențiale de preamărire, îi scapă detaliile. Exact detaliile care fac diferența între un bun gospodar al obștei și altul care nu dă doi bani pe ele.
La clădirile istorice și nu numai, orice intervenție la fațade, structuri ori acoperiș se face exclusiv cu proiect și avizul Direcției Județene pentru Cultură în baza cărora se autorizează de către Primărie.
După cum arată din afară mănunchiurile de cabluri alandala ca niște mațe de animal eviscarat la vânătoare, e de presupus că de aceeași manieră au fost trase și în interior și nu e de mirare recentul incendiu din 2022 care a scurtat cu cel puțin un nivel de locuire, Palatul Arhiepiscopiei Tomisului.
Acoperișul mansardei, refăcut se pare în atelierele de lăcătușerie de la Casa Pionierilor cu ajutorul gospodinelor voluntare ce toarnă Agheasma Mare și lipesc etichetele peturilor de Bobotează, arată astăzi ca decupat din desene animate. Nu are nicio noimă cu stilul neobizantin al construcției, integrat altădată cu cel al catedralei vecine.
Există în Constanța clădiri monument istoric care și-au pierdut acest statut numai pentru simplul fapt că proprietarii au înlocuit cu de la sine putere tâmplăria clasică din lemn, cu tâmplărie modernă termopan, din pvc de obicei alb. Aici însă Poliția Locală din subordinea Primăriei Constanța ori doarme în bocanci ori închide ochii la ordin? Ori i-o fi închis cineva și ochii și gura primarului?
Atât la Palatul Arhiepiscopiei Tomisului, cât și la Reședința Arhiepiscopală, de pe Bulevardul Elisabeta, imobil în stil eclectic construit în 1903, profanarea celor două monumente istorice a început prin montarea sistemelor termopan cu pâmplărie albă din PVC la uși și ferestre, continuând cu puzderia de radiatoare ale aparatelor de aer condiționat și cabluri de racord peste cabluri, … fără număr.
Și totuși, întrebarea rămâne: aici, în Constanța, unde nu poți să faci un pas greșit fără să iei o amendă, abuzurile și derapajele grobiene exercitate repetat asupra unor bunuri de importanță majoră, monumente istorice, aflate în patrimoniul edilitar al orașului, nu sunt văzute de autoritățile obligate prin fișa postului să ia măsuri? Căci nu pot eu să cred că Primarul Vergil Chițac, scrupulos la datorie precum se arată, ar fi eliberat autorizație provizorie de construire la un asemenea edificiu!
Iată cum arată palatele episcopale sau mitropolitane din câteva orașe importante ale României. Și acestea-s, tot împodobite de cabluri, „aere confecționate” și termopane din pvc alb? Ori nu?
Palatul Arhiepiscopal Galați.
Palatul Mitropolitan Iași.
Palatul Mitropolitan Craiova.
Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj Napoca.
Palatul episcopiei Greco-Catolice Oradea.
Istoria aparține comunității. Cine nu respectă trecutul, nu-i respectă nici pe locuitorii ei și nu poate avea nici viitor comun.
