Cum ducem lumina în întuneric?

Paloma PETRESCU ■

Motto: Creierul prostului digeră filosofia în nebunie, știința în superstiție și arta în pedanterie. George Bernard Shaw

Societatea românească a fost martora unor exemple clare de încercare de manipulare și promovare a pseudoștiinței. Am trăit-o și pe asta! Cu siguranță nu e prima dată, dar eu nu am perceput o altă încercare de manipulare la nivelul celei derulate în perioada noiembrie 2024 – martie 2025. Știți, cu siguranță la ce mă refer!

Unii mai reticenți la informații azvârlite în eter sau rostogolite în media, le-au rumegat și poate că le-au scuipat; alții, creduli, neștiutori, nepregătiți să discearnă, să se informeze, le-au luat de bune și le-au înghițit nemestecate. Parcă a fost un exercițiu la scară națională menit să măsoare gradul de pregătire a populației în fața dezinformării și capacitatea de a se împotrivi manipulării! Și a ieșit prost, aș zice, dacă iau în considerare protestele marcate de agresivitate în sprijinul manipulatorului șef, al  răspândacului de pseudoștiință. Partea bună este că s-a creeat un context din care se pot trage învățăminte, dacă se trag! Această experiență poate fi fundament pentru politici publice de educație și pregătire a populației, de orice vârstă ca să facă față unor tentative de măsluire a adevărului, doar cu scopul obținerii de către răspândaci a unor efecte imediate. Mecanismul “Fereastra Overton” este un exemplu de instrument prin care se poate trece de la “imposibil”, la “legal”.

Îmbinarea unor instrumente sociologice, precum teoria „Ferestrei Overton“, cu platformele de social media poate genera efecte imediate cu impact semnificativ asupra mecanismelor democratice.

Măcar să nu treacă neobservat de autorități, acest “exercițiu”, mai precis această experiență care poate produce daune greu de depășit. Informații sunt, ele sunt chiar publice, dar oare câți le citesc? Câți dintre români, de orice vârstă, sunt pregătiți să afle că nu tot ce aud e adevărat? Că trebuie să se asigure că sursa e de încredere, înainte se ia de bun ce aud.

Și apoi educația emoțională? Cine îi învață pe români despre pericolul ca cineva să se joace cu emoțiile lor? Cu teama, frica, indignarea, dar și cu speranța și dorința de a se simți în siguranță? Cum să facă față? Manipularea nu e doar minciună; minciuna e însă instrumentul prin care se spun neadevăruri cu valoare de adevăr, dar scopul este ca mincinosul să obțină un beneficiu, oricare ar fi el. Asta e manipulare! Beneficiul mincinosului nu se resfrânge pozitiv asupra celor mințiți, ci dimpotrivă.

Așa că atenție! Benzina nu poate costa 1 leu; aurul monoatomic pe care îl dețineRomânia este o invenție de domeniul pseudoștiinței; apa are formula H2O și este un solvent și hidratant vital, dar … nu conține cipuri, nu e informație; vaccinul nu îți dă siguranța că nu vei contacta o boală, dar îți îmbunătățește sistemul imunitar. Putin e un agresor, nu un mare om de stat care să te inspire. Ucraina nu a început războiul cu Rusia, ci este statul agresat … Ah, și mai spun așa: atunci când corpul îți dă semnale că ceva nu e în ordine, du-te la doctor! El te poate face bine. Chiar și manipulatorul șef a făcut asta, apa cu informație, aurul monoatomic, sau faptul că Dumnezeu e cu noi, nu l-au scutit de intervenția la genunchi. O campanie susținută de informare și conștientizare privind riscurile manipulării și ale dezinformării este foarte necesară, fără întârziere. Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, promovează inițiativa implicării în combaterea pseudoștiinței și manipulării. Generoasă intenție!

Pentru început va fi elaborat un ghid ce ar trebui să conțină cel puțin următoarele elemente:

1. Definiții și concepte de bază

• Ce este manipularea și cum funcționează
• Ce este pseudoștiința și cum se diferențiază de știință
• Diferența dintre fapte, opinii și dezinformare

2. Tehnici comune de manipulare

• Apelul la emoții (frică, indignare, speranță)
• Folosirea informațiilor false sau trunchiate
• Argumentele false (ex. argumentul autorității, atacul la persoană)
• Efectul de turmă și presiunea socială

3. Indicatori ai pseudoștiinței

• Lipsa dovezilor științifice solide
• Refuzul verificării prin metode riguroase
• Utilizarea unui limbaj vag sau pretențios
• Teorii conspiraționiste și negarea consensului științific
• Promovarea unor soluții „miraculoase”

4. Metode de verificare a informațiilor

• Cum să identifici surse de încredere
• Verificarea faptelor prin site-uri de fact-checking
• Recunoașterea strategiilor de dezinformare
• Importanța gândirii critice și a scepticismului sănătos

5. Instrumente pentru educație și prevenție

• Cum să dezvolți o minte critică
• Exerciții pentru detectarea manipulării
• Recomandări de cărți, cursuri și resurse online
• Rolul educației media în combaterea dezinformării

6. Cum să reacționezi la manipulare și pseudoștiință

• Tehnici de argumentare și contraargumentare
• Cum să discuți cu o persoană care crede în pseudoștiință
• Strategii pentru combaterea dezinformării în social media

Un astfel de ghid ar trebui să fie accesibil din punct de vedere al limbajului, clar și bazat pe exemple practice, pentru a ajuta cititorii să navigheze prin volumul mare de informații disponibile și să ia decizii informate. Ideal ar fi ca așteptările să nu se bazeze doar pe citirea ghidului, ci, prin intermediul unor formatori de opinie, pot fi organizate sesiuni de informare, interactive, destinate adulților, dar și copiilor integrați în sistemul de educație sau nu.

Manipularea este un proces prin care o persoană sau un grup influențează gândurile, emoțiile sau comportamentele altor persoane într-un mod subtil, înșelător sau coercitiv, pentru a obține un avantaj sau un beneficiu. Aceasta se bazează pe exploatarea vulnerabilităților psihologice, emoționale sau cognitive ale țintei și poate implica distorsionarea realității, utilizarea de informații false sau trunchiate și apelul la emoții în locul raționamentului logic. Pentru mine, conceptele de mai sus au sens, dar formatorii de opinie, agenții care vor promova aceste valori trebuie să se asigure că folosesc limbajul și exemplele cele mai potrivite pentru ca informațiile să fie percepute corect și înțelese de audiență.

Manipularea poate apărea în diverse domenii, inclusiv politică, publicitate, relații interpersonale și mass-media, iar scopul ei poate varia de la obținerea controlului asupra unei persoane până la influențarea părerilor, a opiniilor publice.

În educație, o activitate organizată cu și pentru elevi cu scopul identificării practicilor manipulatoare și a pseudoștiinței poate fi educația media, ca disciplină opțională sau activitate extracurriculară. Dăm astfel o șansă elevilor să se îndepărteze de pseudoștiință, precum astrologia, teoria Pământului plat și diverse teorii conspiraționiste care ignoră dovezile științifice solide.

Eliminarea manipulării și a pseudoștiinței prin educație media se bazează pe dezvoltarea gândirii critice, a abilității de verificare a informațiilor și a unei atitudini sceptice față de sursele de informație. Iată câteva strategii eficiente:

1. Dezvoltarea gândirii critice

• Învățarea identificării argumentelor logice și a erorilor de raționament.
• Antrenarea capacității de analiză și de evaluare a surselor de informație.
• Încurajarea întrebărilor: Cine a scris acest articol? Ce dovezi sunt prezentate? Există conflicte de interese?

2. Identificarea tehnicilor de manipulare

• Recunoașterea apelului la emoții (frică, indignare, entuziasm excesiv).
• Înțelegerea modului în care titlurile senzaționaliste atrag atenția.
• Detectarea dezinformării prin omisiune sau distorsionare a faptelor.

3. Verificarea surselor și a informațiilor

• Utilizarea site-urilor de fact-checking.
• Compararea informațiilor din mai multe surse credibile.
• Verificarea autorului și a publicației pentru a vedea dacă sunt de încredere.

4. Înțelegerea diferenței dintre știință și pseudoștiință

• Educația despre metoda științifică și importanța studiilor verificate.
• Identificarea semnelor pseudoștiinței (ex. limbaj vag, lipsa dovezilor concrete, respingerea consensului științific, lipsa surselor din care au fost colectate date).
• Analizarea surselor de finanțare și a motivațiilor din spatele unei afirmații.

5. Responsabilitatea în distribuirea informațiilor

• Învățarea importanței de a verifica informațiile înainte de a le distribui.
• Conștientizarea efectului de bulă informațională și expunerea la perspective diverse.
• Promovarea unui comportament online responsabil, evitând propagarea știrilor false.

Prin educație media, copiii și tinerii vor deveni mai rezistenți la manipulare și mai capabili să distingă între informațiile credibile și cele înșelătoare, iar prin ei, mesajul va merge și către familii, contribuind astfel la o societate mai bine informată și autonomă la nivel de decizii.

Un pas important ar fi ca media să nu mai vizeze doar creșterea audienței, prin adâncirea crizei adevărului, ci să fie și un precursor al educației. Acum că începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale, ar fi de așteptat să fie surprinse și promovate opinii, intenții ale tuturor candidaților aflați în competiției, în locul mizeriilor cu mănuși de box, al ideilor de tipul “turul doi înapoi” și altele.

Știu, audio-vizualul se adresează unui anumit eșantion, contra audiență și bani, dar haideți să facem primul pas către educație autentică – fiecare să gândească cu capul lui, fiind corect informat în legătură cu atribuțiile președintelui.

Decența e valoarea, nu renunțarea la ea.