Manuel VLĂDUȚ ■
La 29 februarie 2020 se parafa la Doha, capitala Qatarului, retragerea necondiționată a trupelor americane și aliate din Afghanistan. Brusc, după aproape 20 de ani de război, forțele coaliției internaționale încep pe 1 mai 2021 retragerea definitivă și masivă a efectivelor. Costul: un triliard de dolari (o mie de miliarde de dolari), circa 3.000 de militari morți, dintre care cel puțin 2.351 de americani și peste 20.000 de răniți. Armata Română a dat și ea tributul cu 28 de militari căzuți la datorie și peste 300 de răniți. Motivul: costurile financiare imense, cele mai mari din istoria militară a SUA. Bonus: eliberarea a 5000 de jihadiști talibani, în schimbul a 1.000 de prizonieri afgani. Rezultatul: la 10 zile de la cucerirea primei capitale regionale afgane, talibanii pun stăpânire pe capitala statului, Kabul, declarându-se victorioși în fața americanilor și a coaliției internaționale! Și indirect, chiar sunt…
Declarații controversate
Astăzi, întreaga lume occidentală se declară surprinsă de această evoluție rapidă a talibanilor, dar ce a dus oare la acest dezastru aşa-zis neprevăzut? Administrația americană, prin experții ei și prin vocea cea mai înaltă – președintele Joe Biden, vine cu explicații puerile gen “estimări greșite”… Adevărul este că au știut foarte bine despre situația din teren, inclusiv starea reală a armatei naționale afgane, corupția generalizată din administrație și poliție, traficul de heroină coordonat de multe ori de către membri ai administrației afgane.
Este cel puțin ciudat cum brusc, Joe Biden, potrivit Agerpres, afirmă: “Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o naţiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democraţie centralizată unificată” (…) “singurul obiectiv, care este valabil şi astăzi, şi a fost întotdeauna, este acela de a împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american.” El a precizat că SUA vor desfăşura acţiuni antiteroriste în Afganistan, dacă va fi necesar. Preşedintele Biden a declarat că SUA au oferit armatei afgane toate opţiunile posibile pentru a lupta împotriva talibanilor: “Le-am dat toate opţiunile pentru a-şi decide propriul viitor. A adăugat că: ”Forţele americane nu pot şi nu ar trebui să ducă un război şi să piară într-un război în care forţele afgane nu sunt dispuse ele însele să lupte”. Totodată, Joe Biden a ameninţat cu utilizarea devastatoare a forţei dacă talibanii întrerup operaţiunile de evacuare. “În caz de atac, răspunsul va fi rapid şi puternic”. De asemenea, în primul mesaj public după începerea retragerii masive, el încerca să-şi justifice decizia spunând: “Am mers în Afganistan pentru a ne răzbuna pe cei care ne-au atacat. Nu exista un acord care să susțină protejarea forțelor noastre după 1 mai. Misiunea noastră nu a fost să construim națiunea. Ne-am dus în Afganistan acum aproape 20 de ani cu scopuri clare, să ne răzbunăm pe cei care ne-au atacat la 11 septembrie 2001 și să fim siguri că Al-Qaeda nu va folosi afganii ca bază de atac împotriva noastră. Am făcut asta.”
Cum rămâne atunci cu implicarea celorlalte state din coaliție în războiul din Afghanistan, dacă SUA au mers acolo doar pentru răzbunare? Nu miroase asta de departe a ”spălare pe mâini” de responsabilitatea față de aliați și guvernul afgan instaurat la Kabul? Cât despre declarațiile belicoase, cum că vor riposta ”devastator”… să nu fie prea târziu! De altfel, după ce au provocat un război în Irak (unde nu s-a dovedit niciodată existența armelor chimice!) și au procedat la fel retrăgându-și trupele și lăsând țara în haos și după ce s-au folosit în Siria de forțele kurde împotriva Daesh, lăsându-le apoi la mila turcilor, ce credibilitate mai pot avea în fața aliaților și a lumii? Implicațiile politice și militare, precum și declanșarea unei crize umanitare de proporții se vor vedea curând, după această dezastruoasă și păguboasă retragere, căci sunt deja câțiva ”actori” care nu vor întârzia să intre în scenă pentru a profita!
De ce nu a luptat armata națională afgană?
Că au oferit armatei naționale afgane ”toate opțiunile posibile” pentru a lupta, este dovedit, căci aceste trupe au fost antrenate de americani și instructori NATO, inclusiv de către noi, militarii români, și au fost dotate de americani cu armament și tehnică de luptă net superioare talibanilor. Dar ce anume a făcut ca militarii afgani să renunțe la luptă, de cele mai multe ori? Adevărul este că guvernul afgan a avut mereu probleme cu recrutarea soldaților, iar motivele au fost diverse, printre care chiar neîncrederea populației în autoritățile de Kabul, dar și amenințarea continuă a talibanilor cu represalii asupra familiilor celor ce se înrolau. Pe de altă parte, au existat mereu talibani infiltrați în armata afgană, dezertările și atentatele acestor ”soldați” asupra membrilor forțelor coaliției fiind frecvente. În același timp, corupția din rândurile comandanților afgani și-a spus cuvântul, căci nu puține au fost cazurile când aceștia declarau pe hârtie un număr fals de soldați, pentru care tot ei încasau soldele plătite din bani americani! Există informații pe surse, că talibanii chiar au mituit consistent comandanți ai unităților militare afgane, pentru a renunța la luptă. În definitiv, nu putem omite influența majoră a religiei islamice în concepția soldaților afgani – de cele mai multe ori analfabeți, dar gata să vină la ”chemarea la datorie” a mullahilor, care invocau jihadul, ”războiul sfânt”…
Cine îi finanțează pe cei 80.000 de luptători talibani?
Paradoxal la prima vedere este că talibanii au ieșit mai întăriți și mai bogați decât atunci când au fost alungați de la putere, în anul 2001. Rapiditatea cu care au dezvoltat ofensiva prin care au cucerit teritoriul Afghanistanului, presupune inclusiv o logistică bine strucurată și o finanțare pe măsură. Acțiunile militare înseamnă muniție, hrană, pentru fiecare om și combustibil pentru fiecare mașină. Cine îi finanțează pe acești luptători, în condițiile în care Afghanistanul în sine este o țară extrem de săracă și organizațiile mondiale au blocat orice sursă oficială de finanțare, de la preluarea puterii de către talibani?
Se pare însă că talibanii sunt extrem de bogați, sursele lor de finanțare fiind foarte diversificate și sigure, dezvăluiri despre sursele lor de venit apărând într-un raport confidențial al NATO, obținut de către Radio Europa Liberă. Pe primul loc ca sursă de finanțare se află drogurile – 416 milioane de dolari, conform unui raport al ONU. Talibanii impun o taxă de 10% pe fiecare verigă din lanțul de producție. ”Taxa pe minerit” pe care talibanii o impun celor care extrag minereul de fier, marmura, cuprul, aurul, zincul etc, le aduce acestora venituri de 400 de milioane de dolari pe an, iar cei care se opun sunt amenințați cu moartea. Extorcarea și ”taxa de protecție” este aplicată industriilor ca telecomunicațiile, transporturile, mass-media, proiectele de dezvoltare finanțate din ajutor internațional, comercianții, fermierii. Bineînțeles, talibanii primesc și ”donații caritabile” secrete, de la donatori privați și instituții financiare din întreaga lume. Multe dintre aceste donații provin de la organizații private din țările arabe, care simpatizează cu insurgența islamică a grupării talibane, aceste sume ridicându-se la 150 -200 de milioane de dolari anual. Pentru a spăla banii murdari, talibanii importă și exportă diverse bunuri curente de consum, operațiuni din care obțin alte 240 de milioane de dolari. La acestea se adaugă tranzacțiile imobiliare – 80 de milioane de dolari. Inedit, anul trecut The New York Times dezvăluia că o unitate specială a serviciilor militare de informații ale Rusiei ar fi oferit în secret recompense unor militanți având legături cu talibanii pentru a ucide membri ai forțelor coaliției din Afganistan, inclusiv soldați americani.
Iată cum astfel, timp de 20 de ani banii talibanilor au finanțat în Afghanistan moartea și distrugerile, în timp ce guvernul de la Kabul sprijinit de Occident inclusiv financiar, a cheltuit sume imense pe dotările armatei în detrimentul dezvoltării economice, pentru ca de fapt, să cedeze puterea fără luptă în fața talibanilor…
Milițiile mujahedinilor din Panjshir
În tot acest coșmar sinistru, poate că apariția grupării mujahedinilor din Panjshir oferă o rază de speranță afganilor însetați de libertate și care au gustat puțin din fructul civilizației în ultimii 20 de ani.
Despre mujahedinii din Panjir se știe că au fost de neînvins chiar de către sovietici, izolați în fortăreața lor inexpugnabilă din această vale, aflată în nord-vestul țării, la poalele munților Hindukush. Valea Panjshir, un simbol al rezistenței anti-sovietice tinde să devină un bastion al luptei împotriva talibanilor. Liderul militar al acestor luptători este Ahmad Massud, fiul legendarului Ahmad Shah Massud – ”Leul din Panjshir”, un erou național afgan, care s-a opus cu succes invaziei sovietice, dar care a sfârșit ucis de teroriști Al Qaeda, sprijiniți de rivalii talibani. Tânărul Massud nu a uitat această crimă și iată, adună deja în jurul său o puternică miliție formată din voluntari refugiați din fața urgiei talibanilor dar și – important – rămășițe ale armatei regulate afgane și numeroși membri ai forțelor speciale afgane. Mâna sa dreaptă este nimeni altul decât Amrullah Saleh, fost luptător mujahedin aflat sub comanda tatălui său și fostul vicepreședinte al Afghanistanului, care revendică conducerea de drept a țării, după fuga președintelui în străinătate. Ahmad Massoud, în vârstă de 32 de ani, s-a retras în Panjshir la bordul unui elicopter în weekendul dinaintea ocuparii Kabulului de către talibani. Este un critic al fostei puteri, pe care o consideră coruptă, şi un adept al unui sistem politic descentralizat. Însă, spune el, un astfel de sistem nu poate fi pus în aplicare până când nu există libertate. Amrullah Saleh a devenit o importantă sursă de informaţii pentru CIA după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, la două zile după asasinarea comandantului Massoud. A condus apoi, între 2004 şi 2010, Direcţia Naţională de Securitate (DNS). În această funcţie, şi-a creat o vastă reţea de informatori şi spioni printre talibani, dar şi în Pakistan. A scăpat cu viaţă din mai multe atentate orchestrate împotriva sa de talibani, ultima dată în septembrie 2020, potrivit Agenției Reuters.
Talibanii au ajuns însă rapid la intrarea în Valea Panjshir, după ce au recucerit trei districte aflate sub controlul unei miliții locale, conform Agerpres. În seara de duminică, 22 august 2021, serviciul de informaţii Alemarah al talibanilor a anunţat că sute de combatanţi se întreaptă spre Panjshir. Nu s-au confirmat până acum lupte, dar un ajutor al lui Massoud a spus că ambele părţi sunt gata de acţiune militară.
Rămâne de văzut de partea cui vor fi sorții izbândei, dar dacă gruparea lui Massud nu va fi sprijinită de coaliția internațională, orice șansă de contracarare a talibanilor în acest moment va fi nulă…
Se va prelungi 31 august termenul retragerii?
În seara zilei de 22 august, președintele Joe Biden a ieșit din nou pentru a face declarații într-o conferință de presă. El a admis că operațiunile de evacuare s-ar putea prelungi dincolo de termenul propus, de 31 august, dar a spus că „speră” să nu se întâmple asta. „Mai avem încă o cale lungă de parcurs și lucrurile încă pot lua o întorsătură urâtă”, a recunoscut președintele. „Vreau să fiu clar: evacuările din Afganistan ar fi fost dificile și dureroase, indiferent de ceea ce am fi făcut”.
De asemenea, el a precizt că forțele americane au lărgit aria securizată din jurul aeroportului din Kabul și că talibanii nu au opus rezistență. Deocamdată… Inițial mi-am imaginat că au securizat un perimetru mai vast, așa cum o făceam și noi la Kandahar, având misiunea de pază și securitate a aeroportului militar, dar mi-am dat seama imediat că ”securizarea” zonelor din imediata vecinătate a intrărilor în aeroport, nu însemnă nimic… Acolo sunt, conform informațiilor ofiale, în jur de 100.000 de mii de oameni ce așteaptă să fie evacuați, iar acest lucru nu cred că va fi posibil până la 31 august. Talibanii deja anunță că nu sunt de acord cu depășirea termenului retragerii. O mare tragedie umanitară este pe cale să se desfășoare ”live” în fața noastră!
Mai sunt oare capabili americanii, în condițiile actuale, să intervină eficient și să pună capăt acestei retrageri dezastruoase și acestui început al crizei umanitare sau își vor pierde definitiv și irevocabil credibilitatea în fața întregii lumi?
Surse: digi24.ro; m.adevărul.ro; Agerpres; Reuters; profit.ro
