Sebastian CĂTĂNOIU ■
Uniunea Europeană este confruntată, mai ales în ultima perioadă, cu o serie de controverse care reflectă tensiuni interne și externe și cu provocări legate de guvernanță, transparență și geopolitică. Toate acestea, mai mult sau mai puțin întemeiate, au fost exacerbate de un val de dezinformări ce a afectat încrederea în instituțiile europene, în special în Europa Centrală și de Est. Crizele recente, precum pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, au fost exploatate pentru a răspândi narațiuni false care subminează valorile democratice și coeziunea UE.
Pentru a evalua percepția cetățenilor asupra beneficiilor apartenenței la UE, a le identifica prioritățile și preocupările și pentru a avea o măsură asupra nivelului de încredere în instituțiile europene, sub egida Parlamentului European se realizează periodic sondajul Eurobarometru, devenit un instrument esențial pentru evaluarea opiniei publice europene.
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din iarna anului 2025 a fost realizat în perioada 09 ianuarie-04 februarie 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda, Malta, Țările de Jos, Finlanda și Suedia. În total, au fost efectuate 26.354 de interviuri, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
În pofida probemelor actuale cu care se confruntă UE ni se dovedește că acțiunile suveraniștilor, izolaționiștilor și altor eurosceptici sunt mult prea bine reprezentate în mass media, fără a avea aderența necesară la cetățenii europeni. Ultimul sondaj Eurobarometru evidențiază niveluri istorice de aprobare a aderării la UE astfel, în medie, 66 % dintre cetățenii europeni doresc ca UE să își asume un rol mai important în protejarea lor împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate. E drept că la nivel național această opinie a întrunit 87% din răspunsuri în Suedia și doar… 47% în România și 44% în Polonia, țări aflate totuși în proximitatea conflictului din Ucraina. (1)
De când se realizează sondajul, din 1983, s-a înregistrat cel mai bun rezultat la întrebarea legată de beneficiile apartenenței la UE. Aproape trei sferturi dintre respondenți (74 %) au opinat că țara lor a avut de câștigat de pe urma aderării la UE, menținerea păcii și consolidarea securității fiind principalul motiv pentru care aderarea a fost considerată benefică. În plus, există un acord larg între cetățenii UE cu privire la faptul că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale (89 %) și că Uniunea Europeană are nevoie de mai multe mijloace pentru a face față provocărilor viitoare (76 %). Pentru acest ultim criteriu procentul pentru România este unul apropiat (75%), dar privitor la necesitatea coeziunii UE în fața provocărilor, discrepanța este una mare, doar 75% din respondenții români o consideră necesară, iar 23% sunt în total dezacord, spre deosebire de 9% media europeană. (2)
Într-un mediu geopolitic în schimbare rapidă, apărarea și securitatea (36%), precum și competitivitatea, economia și industria (32 %) sunt identificate ca domenii pe care UE ar trebui să se concentreze cel mai mult pentru a-și consolida poziția în lume. În cazul României orientarea respondenților a mers în proporție de 31% pentru apărare și securitate, 29% în cazul economiei și industriei, românii fiind mai preocupați de securitatea alimentară și agricultură (32%, media europeană este de 25%).
Aspectele economice și de securitate sunt, de asemenea, în prim-plan atunci când vine vorba de subiectele pe care cetățenii doresc ca Parlamentul European să le abordeze în mod prioritar. Patru din zece europeni menționează inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (43%, în România 44%) ca fiind prioritatea principală, rezultatele maxime pentru acest criteriu au fost înregistrate în Portugalia (57%), Franța (56%), Slovacia (56%), Croația (54%) și Estonia (54%).
Următoarea prioritate a cetățenilor europeni este legată de apărarea și securitatea UE (31%, în România doar 22%), lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (31 %, în România 30%) și sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (29%, în România 38%) Problemele legate de migrație și azil prezintă interes pentru 22% din europeni și doar pentru 8% dintre români.
După cum a arătat eurobarometrul de anul trecut, inflația, costul vieții și situația economică continuă să fie o preocupare pentru mulți europeni. O treime (33%) se așteaptă ca nivelul lor de trai să scadă în următorii cinci ani, acesta este cazul a 53% dintre respondenții francezi, a 47% dintre germani și doar a 24% dintre români! Oarecum în oglindă, 14% dintre respondenții europeni consideră că nivelul lor de trai va crește, pentru România procentul e de 24%. (3)
Parlamentul European se bucură de încrederea a 41% din europeni și, surprinză, dată fiind cota dezastruoasă pe care o are forul legislativ autohton, de o imagine pozitivă pentru … 46% din respondenții români. Tendința se manifestă și atunci când respondenții s-au exprimat asupra dorinței ca Parlamentul European să joace un rol mai important : 62% la nivel european și 58% în cazul României.
În concluzie, luându-ne după rezultatul ultimului eurobarometru, Uniunea Europeană stă bine în relația cu cetățenii săi, bucurându-se de încrederea majorității acestora. În ceea ce ne privește, ca români, suntem în rezonanță cu prioritățile și temerile celorlalți europeni, dar suntem mai puțin încrezători în ceea ce privește rolul UE în protejarea noastră împotriva crizelor și riscurilor, mai preocupați de securitatea alimentară, economie și crearea de noi locuri de muncă și…mai optimiști în ceea ce privește creșterea nivelului de trai, Aceste diferențe, sesizate pe baze statistice, ar putea fi luate în considerare de clasa noastră politică sau măcar ar putea fi obiectul unor dezbateri mai aplicate, că tot suntem în campanie electorală!
