Denunț public!

🔊 Ascultă articolul

Dan MIHĂESCU ■

Prolog: Liber de orice constrângeri și obligații, de bună-credință, în exercitarea atribuțiilor profesionale în serviciul public, jur pe onoarea și pe conștiința mea că voi divulga întregul adevăr, așa cum îl cunosc eu, cu privire la cauză, fără să ascund, să adaug sau să modific nimic din informațiile pe care le-am cules!

Către:

Președintele României și prim-ministru, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, ministrul Administrației și Internelor, Avocatul Poporului, Secretariatul General al Guvernului, Curtea de Conturi a României.

• Cu privire la stoparea aprobării PUZ-ului – Zona Centrală a Municipiului Constanța și protejarea domeniului public al statului

Inițiez acest demers pentru salvarea patrimoniului statului român și al integrității inalienabile a proprietății publice a unității administrativ-teritorial (UAT) Constanța, în temeiul legalității în materie de fond funciar, urbanism local și cadastru; pentru îndreptarea erorilor ce s-au săvârșit în retrocedarea unor bunurilor imobile preluate abuziv.

Prezentul denunț public are la bază un probatoriu documentat cu peste 70 de înscrisuri publice relevante ce sintetizează peste 25 de ani de ilegalități sistematice și acțiuni administrative viciate ce au permis raptul din patrimoniul orașului a unor bunuri imobile din domeniul public al statului ce au fost înregistrate în fals ca aparținând domeniului prival al UAT Constanța.

Ca atare, aduc în atenția autorităților statului tentativa de legalizare a raptului înfăptuit sub administrația locală a PSD, prin Planul Urbanistic Zonal – Centru, comandat de Primăria Municipiului Constanța,  document supus aprobării Consiliului Local Municipal. Prin acest PUZ inițiatorul său intenționează ca faleza – teritoriu aflat în mod legal și constituțional în domeniul public al statului român într-o primă fază, să rămână în deplina proprietate a persoanelor înscrise în cartea funciară.

Stupefiantă este atitudinea Primăriei Constanța care în loc să fie preocupată de reglementarea statului juridic al falezei municipiului se ocupă cu legalizarea acesteia prin PUZ-Centru. Mai mult, s-a grăbit într-un asemenea hal să consfințească statutul juridic în favoarea celor care au dobândit terenuri private pe domeniul public al statului încât a comandat elaborarea unui PUZ, plătit din bani publici, deși în același timp se află în fază avansată de finalizare Planul Urbanistic General al UAT Constanța.

Capitolul I – Sarabanda fărădelegilor pe Zona Costieră a Constanței

Timp de peste 2 milenii, de la noua numerotare a anilor, nimeni nu s-a pus ”stăpân” pe plaja și faleza Orașului Constanța, însă din anul 2001 lucrurile s-au schimbat radical.

Începând cu anul 2000, administrația locală a Constanței, stăpânită de primarul Radu Mazăre, a inițiat un amplu proces de atribuire abuzivă (pe fondul Legii 10/2001) a multor terenuri din proprietatea publică și privată a Municipiul Constanța dar, și mai grav, din proprietatea publică situată în Zona Costieră, definită și reglementată astfel prin Constituția României și în alte legi organice (Legea Apelor 107/1996, Legea 18/1991, L 213/1998 sau mai nou Codul Administrativ – OUG 57/2019, etc.).

Printre primele fapte constatate au fost retrocedarea unor terenuri de pe taluzul Plajei Modern, zona – Casa Căsătoriilor, zona plajelor ”2 Papuci – Tataia”, zona strada ”Pescarilor”, toate evidențiate ca făcând parte din domeniul public al statului, astfel cum au fost detaliate în Rapoartele de expertiză extrajudiciară, întocmite între 2012–2015 la solicitarea ABADL.

O altă dovadă că faleza nu poate face obiectul PUZ Zona Centru,o constituie obiecțiunile formulate la suplimentul raportului de expertiză Chirițoiu prin care s-au contestat înscrisurile prezentate de beneficiarii retrocedărilor, din lipsa documentațiilor cadastrale conforme și preluarea nelegală a poziției topografice. Pe 26.01.2021, prin nota 15601, Primăria Constanța solicita Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral colaborarea în vederea delimitării zonei costiere, fiind deasemenea notificate Guvernului și Președinția României asupra riscului de a legaliza retrocedările anterioare.

Capitolul II– Încălcări ale legii și regimului juridic al terenurilor din Zona Costieră

Încălcările legalității sunt evidențiate prin raportare la Constituția României, art. 136 alin. (3), ce prevede că „bogățiile de interes public ale subsolului, plajele, apele cu potențial hidrografic sunt bunuri publice”. Legea 213/1998, art. 3 lit. f) și g), clasifică plajele, taluzurile, terenurile inundabile și falezele ca aparținând domeniului public al statului. Mai mult, Legea 107/1996 privind apele și OUG 202/2002 stabilesc regimul de protecție și interdicția înstrăinării.

Documentele anexate precum și „Nota de informare domeniu public” înregistrată în arhiva electronică a Primăriei Constanța cu nr. 61724, pe 30 martie 2021, confirmă că falezele sunt înregistrate ca domeniu public, potrivit HG 546/2004. În ciuda acestui fapt, prin planșele întocmite pentru PUZ Zona Centrală Constanța, (regim local de urbanism) RLU, și anexa 12 din Hotărârea de Guvern 912/2002), primăria a modificat regimul juridic, promovând introducerea în intravilan și reglementarea ca fiind Cartierul ”Principesa Ileana” (vezi planul de mai jos).

În realitate însă, faleza nu a intrat niciodată în componența vreunei subdiviziuni urbane constănțene, cu atât mai mult al Cartierului Principesa Ileana, denumire neatribuită prin niciun act normativ oficial, ca și în cazul cartierului Grivița, din același “PUZ Zona Centrală Constanța”.

Capitolul III – Fapte penale și complicități instituționale

Încălcările legii, descrise anterior, nu sunt simple abateri administrative ci constituie, în opinia mea, fapte cu caracter penal. Conform Codului penal, art. 297 (abuz în serviciu), art. 321 (fals intelectual), art. 323 (uz de fals), art. 367 (constituirea unui grup infracțional), atribuirea terenurilor publice prin acte neconforme atrage răspunderea penală directă.

Rechizitoriul DNA 29/P/2005 (anexat), concluziona, la vremea respectivă, că funcționari din Primăria Constanța, consilieri locali municipali, notari și chiar magistrați, subsumați unui Grup Infracțional Organizat (GIO) au participat la procesul de validare formală a retrocedărilor abuzive. Decizia penală nr. 32 din 07.02.2019, a Înaltei Curți de Casație și Justiție împotriva lui Radu Mazăre, nu a acoperit decât o mică parte din spețe, iar cele mai multe dintre faptele semnalate de DNA, peste 95%, nu au fost anchetate niciodată.

Documentele video, expertizele tehnice depuse la ABADL, confirmă existența unei complicități administrative și judiciare care a permis validarea unor situații de fapt, ilegale. Deși în 2020 Primarul Chițac a solicitat reactivarea Comisiei Naționale a Zonei Costiere, a abandonat ulterior acest demers și a continuat procedurile de urbanism asupra acelorași terenuri afectate anterior.

Capitolul IV – Solicit

În lumina celor prezentate anterior, solicit de urgență:

1. Oprirea imediată a PUZ-ului Zona Centrală a Municipiului Constanța și scoaterea falezei și taluzului dintr-un eventual PUZ, având în vedere reglementarea legală din HG 546/2004.
2. Activarea Comisiei Naționale a Zonei Costiere – cu aportul ABADL și Ministerului Mediului – pe baza solicitării anterioare trimise în 2020, pentru delimitarea în teren a zonelor de plajă și faleză.
3. Reluarea cercetării de către DNA Central – pe baza raportelor tehnice 2012–2015, a expertizelor Chirițoiu și a probelor video privind retrocedările.
4. Aplicarea HG 546 privind delimitare.
5. Verificarea patrimoniului UAT Constanța – inclusiv cu raportările Curții de Conturi.
6. Suspendarea oricăror tranzacții – reglementată în zona costieră.

7. Tragerea la răspundere a persoanelor fizice si juridice pentru situația retrocedărilor  falezei Municipiului Constanța.

8. Oprirea imediată a procedurii de avizare a PUZ-ului zona centrală care vizează și parte din faleza Constanței, întrucât afectează terenuri aflate în domeniul public al statului fiind fundamentat pe documentații nelegale și neconforme cu realitatea și cu reglementările în vigoare.

9. Activare CNZC, sub coordonarea Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, care să verifice legalitatea tuturor PUZ-urilor emise în municipiul Constanța între anii 2000–2024, în special cele privind zonele costiere.

10. Redeschiderea anchetei penale privind retrocedările ilegale din zona falezei, inclusiv prin completarea și reluarea cercetărilor și prin audierea funcționarilor și altor persoane implicate.

11. Emiterea unei hotărâri de guvern pentru delimitarea oficială a zonei costiere în municipiul Constanța, în baza HG 546/2004 și OUG 202/2002, cu obligarea ABADL să finalizeze documentațiile restante în termen de maxim 90 de zile.

12. Verificarea patrimoniului urban al municipiului Constanța de către Curtea de Conturi și de către Ministerul Finanțelor, în ceea ce privește evidențierea, înstrăinarea și gestionarea bunurilor aparținând domeniului public și privat.

13. Stoparea oricăror vânzări, concesiuni sau schimburi de terenuri, cu precădere în zona falezei dar și pe tot cuprinsul UAT Constanța, până la inventarierea integrală a domeniului public sau privat al UAT Constanța.

13. Atragerea răspunderii instituționale a unor entități precum Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) pentru neîndeplinirea obligațiilor legale de administrare și protecție a falezei, începând cu anul 2002 până în prezent.

Capitolul V – În concluzie

Acest denunț este un act civic disperat, al unui ziarist care consideră că a epuizat toate celelalte mijloace profesionale pentru stoparea procesului deliberat de degradare și deturnare a patrimoniului public al Municipiului Constanța.

În opinia mea, prin acest PUZ, comanditarul, recte Primăria Constanța, face tot posibilul pentru a oficializa statutul de proprietate privată a unor persoane fizice (Veriotti, Dumitrache, Nejloveanu, etc…) asupra falezei, substituind exercitarea dreptului de proprietate publică a statului român (cf. art. 136 din Constitutia României art. 136.                                          Proprietatea (1)
Proprietatea este publică sau privată.(2)
Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.(3)
Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.(4)
Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.(5)
Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.

Dacă Președintele României și Guvernul nu vor interveni decisiv acum, generațiile viitoare nu vor mai avea acces la un țărm de mare românesc liber și protejat.

Terenurile ce alcătuiesc faleza și taluzul Constanței trebuie readuse în regimul legal de protecție și administrare în transparență, legalitate, curaj instituțional și intervenție fermă. Așa nu se mai poate!

În numele interesului public solicit declanșarea unei investigații guvernamentale complete, corelate cu măsuri imediate de suspendare a PUZ-urilor ilegale iar documentele vorbesc de la sine.

Consider că prin acest demers aduc în atenția autorităților cele mai grave abuzuri administrative și penale în zona litorală a României, comise de persoane ce exercită funcții publice și sper în restabilirea de urgență a ordinii de drept și a proprietății publice.

Faleza este domeniu public de interes național, parte a patrimoniului natural al României, nu aparține unei administrații locale sau unor dezvoltatori imobiliari ci poporului român și administrații locale succesive – de la Mazăre la Chițac – au uzurpat acest drept, prin complicitate sau indiferență.

În context, cer autorităților competente (Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Prefectura Constanța și Curtea de Conturi a României, să analizeze toate hotărârile Consiliului Local Municipal Constanța prin care s-au aprobat cereri „întregire a proprietăților”  unor terți și să dispună măsuri de suspendare sau anulare acolo unde regimul juridic a fost încălcat.

Este notoriu faptul că în practica administrativă a Primăriei Constanța, începând din “epoca de aur” Radu Mazăre și continuând în epoca de „piatră seacă” Vergil Chițac, a fost promovat conceptul juridico-administrativ  al „întregirii de proprietate” prin care s-a justificat vânzarea unor terenuri din domeniul public al UAT sau aflate în litigiu ori incertitudine juridică. Acest concept a fost invocat, în special, pentru vânzarea unor fâșii de teren alăturate proprietăților private, în scopul „regularizării” sau „întregirii” acestora.

O simplă lectură a legislației în vigoare și a jurisprudenței, constatăm că:

1. Termenul „întregire de proprietate” nu există în nicio lege a statului român. Nici în Codul Civil, nici în cel Administrativ (OUG 57/2019). Ba mai mult, nici legislația privind amenajarea teritoriului (Legea 350/2001) nu reglementează expres această noțiune.

2. Singurele reglementări privind vânzarea unor terenuri ale UAT se referă strict la terenuri din domeniul privat (art. 287 și art. 362 din OUG 57/2019). Domeniul public este inalienabil (art. 287 alin. (1) și art. 291 lit. a), respectiv art. 136 din Constituție și art. 11 din Legea 213/1998).

3. Jurisprudența instanțelor, inclusiv a Curții de Conturi, a sancționat în numeroase rânduri vânzările efectuate fără fundament juridic real, chiar dacă în hotărârile de consiliu s-a invocat această formulare vagă. Astfel de hotărâri sunt lovite de nulitate absolută dacă afectează domeniul public.

4. Nu am identificat în nicio altă localitate din România o reglementare legală sau o hotărâre guvernamentală care să prevadă sau să legitimeze acest concept al „întregirii de proprietate”. În rarele cazuri când s-a invocat în practică (Cluj-Napoca sau Iași), vânzarea s-a limitat la domeniul privat, iar justificarea s-a făcut prin documentație urbanistică, nu prin presupoziții subiective sau intenții speculative.

Prin urmare, „întregirea de proprietate” este un construct artificial, inventat și utilizat abuziv pentru a transfera terenuri publice către persoane fizice, în mod netransparent și ilegal, iar mecanismul oneros a permis consolidarea unor retrocedări frauduloase și a deschis calea către vânzarea falezei și a taluzului litoral.

Solicit, așadar, intervenția directă a Președintelui României și a Guvernului pentru a împiedica continuarea fărădelegilor și a reda cetățenilor Constanței și ai României bunurile imobile ce le aparțin de drept.

[/responsivevoice]