Dan MIHĂESCU ■
Anul ăsta, de Halloween, urgisiții copii ai culturii constănțene de la Biblioteca Județeană I.N. Roman cât pe ce să aibă parte de o tratație specială. Nu cu bomboane, nuci sau mere ci cu decizii de șomaj. Și nu pe îndelete, la toată lumea, ci de unde a fost mai lesne și erau cei mai mulți de un singur fel. Că și ăștia se întinseseră la cașcaval ceva de speriat… Auziți! Unde s-au mai văzut așa hulpavi; din 51 de salariați aproape 42 erau bibliotecari? Cum să nu bată la ochi? Și atunci, haț, taie de acolo? Dar de ce, în loc de bomboane și mângâieri pe cap, reduceri de organigramă și șomaj? Pentru că așa a înțeles candida muză, picată ca musca-n lapte din postura de hostess de club cultural în cea de manager de scenă al celui mai mare club de carte din județ. A luat-o ca pe-o aluzie când președintele, într-o discuție informală pe teme profesional-organizatorice, ar fi întrebat-o cum stau lucrurile pe la biblioteca județeană? “Ai grijă că noi nu risipim banii pe tăietori de frunze la câini” și “cine nu performează pleacă acasă, eu nu am parti-pris cu nimeni”, i-ar fi spus președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi.
Pentru că nu știa să refuze apropouri, blonda muză cu strungăreață ce pe vremuri se îngrijea, candidă, să ne acomodeze la mese, la soirée culturale din clubul de pe str. Traian, a înțeles că trebuie s-o joace pe hârcă chiar de Halloween și să de-a cu mătura cea vrăjită prin organigrama și statul de funcții al bibliotecii.
Astfel s-a alterat finalul basmului cel frumos cu muza ce amuză a poeziei, iar Amélie a îmbrăcat straie de vrăjitoare rea.
Credul din fire, am zis că-i vreo „eroare de greșeală” la mijloc. Poate să fi fost de vină pălăria prea mare, pusă pe cap la înscăunarea ca manager, de către garderobierul abilitat? Am sunat-o ca să mă lămuresc dar, ce să vezi… Cotoroanța își lepădase cu adevărat masca de muză a poeziei și prin strungăreața șic, de vino-ncoa’, m-a stropit cu venin în locul versurilor duioase. Am întrebat-o de ce a făcut-o, cum a decis, ce s-a stabilit, care a fost procedura? A dat în bobi, a citit în stele, i s-a impus, i s-a cerut, ce-a avut nu cu oamenii ci cu funcțiile încadrate cu oameni? De ce nouă și nu 10, sau doi? Sau nici unul, că oricum nu-s destui la volumul de muncă existent. Pe ce s-a bazat analiza că din nota de fundamentare transmisă la CJC nu rezultă necesitatea…? Este de știut dacă reducerea de personal era prevăzută în proiectul de management cu care și-a câștigat postul, că dacă nu…e nasol!? Trebuie răspuns la întrebarea dacă reducerea de personal este conform normelor din legea bibliotecilor, cu anexele aferente, și mai ales dacă a luat în calcul faptul că în realitate populația județului Constanța, de 750.000 de locuitori, ce beneficiază de serviciile instituției fondată pe 7 noiembrie 1943, e multiplicată cu peste 30.000 de studenți? I-am cerut să văd argumentele notei de fundamentare prin care a solicitat Consiliului Județean Constanța să ușureze Biblioteca Județeană I.N. Roman de „povara” a nouă bibliotecari și…nimic.
Invariabil și impardonabil m-a trimis să cer informațiile de la Consiliul Județean și apoi m-a moralizat în numele tuturor ziariștilor care cică ar fi ponegrit-o într-o campanie deșănțată, plină de mistificări și minciuni. Tot mie mi-a reproșat și că mass-media ar fi scris fără să consulte trei surse, conform eticii profesionale. Ce mai, linșaj mediatic în toată regula, crede ea! Într-un final, sâsâind de furie mi-a trântit-o și pe aia, că „n-are motive să dea explicații”. Marfă, ce să zic?! Un ghem de contradicții în termeni. Ce silă mi-e mie de netoții care-și învață părinții cum se fac copiii!
În fine, om vedea cum rămâne cu onoarea ei nereparată a demoazelei dar și cu cea a președintelui, pusă temeinic la încercare în acest context.
[/responsivevoice]
