Ionuț-Eugen IONIȚĂ ■
Pe 2 iulie 2026, la Clubul Doors din Constanța, GMB Computers, în parteneriat cu LASTING System Timișoara, a organizat conferința „Back to the Future”, un eveniment dedicat tehnologiilor care încep deja să schimbe felul în care lucrează companiile, instituțiile publice și comunitățile locale. Au fost prezentate soluții din zona inteligenței artificiale, securității cibernetice, infrastructurilor IT moderne, realității extinse și roboticii, într-un format care a combinat prezentările tehnice cu demonstrațiile practice.
În sală s-au aflat oameni din zona IT, reprezentanți ai mediului privat, ai instituțiilor publice și ai mediului universitar, alături de furnizori de tehnologie și participanți interesați să înțeleagă mai bine direcția în care se îndreaptă industria. Conferința a adus în prim-plan tehnologii care nu mai aparțin unui viitor îndepărtat, ci încep să fie folosite în birouri, centre de date, săli de training, spitale, școli și administrații. Miza este una cât se poate de concretă: digitalizarea nu mai poate fi tratată ca un moft, iar securitatea, automatizarea și inteligența artificială au devenit condiții esențiale pentru funcționarea organizațiilor moderne.
Pentru cine lucrează în IT de multă vreme, astfel de evenimente sunt interesante dincolo de prezentările în sine. După 28 de ani în domeniu, ajungi să privești tehnologia cu două filtre în același timp. Primul este entuziasmul firesc al omului pasionat de noutate. Al doilea este prudența celui care știe că între un demo reușit și o implementare stabilă, într-o organizație reală, este de multe ori un drum lung.
O întâlnire între trecutul și viitorul IT-ului local
Titlul conferinței a trimis, inevitabil, cu gândul la celebrul film. Numai că, la Constanța, „Back to the Future” nu a fost despre ficțiune, ci despre o industrie care se reinventează continuu.
GMB Computers are 35 de ani de activitate. În IT, o astfel de vechime nu este doar o cifră aniversară. Este dovada unei adaptări permanente. Cei care au prins anii ’90 în tehnologie știu cât de mult s-a schimbat lumea: de la calculatoare asamblate pe componente, rețele făcute cu resurse limitate și internet privit ca o curiozitate, până la infrastructuri virtualizate, centre de securitate, inteligență artificială și roboți umanoizi.
Mircea Boldea-Colcear, CEO GMB Computers, a deschis evenimentul vorbind despre rolul companiei în ecosistemul IT constănțean. Dincolo de componenta firească de prezentare, mesajul de fond a fost legat de continuitate. Tehnologia se schimbă repede, uneori brutal, dar organizațiile au nevoie de parteneri care să înțeleagă atât noutatea, cât și realitatea din teren.
Un moment aparte a fost intervenția lui Antonio Eram, CEO și fondator Netopia Ventures, care a amintit de perioada în care a lucrat la GMB Computers, între 1996 și 1999. A fost una dintre acele intervenții care dau context. Pentru că industria IT nu este construită doar din echipamente, licențe și platforme. Este construită și din oameni care au crescut profesional în anumite locuri, au învățat, au plecat mai departe și au construit alte proiecte.
Infrastructura, partea pe care o observăm abia când nu mai funcționează
Una dintre temele importante ale conferinței a fost infrastructura IT. Nu este, probabil, cel mai spectaculos subiect pentru publicul larg. Nu are efectul vizual al unui robot și nici senzația de imersiune pe care o oferă realitatea virtuală. Dar pentru orice organizație, infrastructura este fundația.
Când totul funcționează, rareori se întreabă cineva ce servere, ce stocare, ce rețea sau ce arhitectură țin lucrurile în picioare. Când ceva cade, toată lumea descoperă brusc cât de importantă era acea parte „invizibilă”.
Valentina Frangu, Public Sector Lead Dell Technologies România, a vorbit despre digitalizarea sectorului public și despre rolul parteneriatelor tehnologice în proiectele mari. În același cadru, GMB Computers a fost felicitată pentru statutul de Dell Gold Partner. Pentru cei din afara industriei, poate părea o formulare de prezentare. Pentru cei care au lucrat însă în proiecte complexe, relația dintre integrator și producător contează mult, mai ales când ai nevoie de suport, predictibilitate și soluții stabile.
Bogdan Ioniță, Data Center Specialist Dell Technologies, a prezentat zona infrastructurilor hiperconvergente, cunoscute sub denumirea HCI. Pe scurt, vorbim despre o arhitectură care integrează serverele, stocarea, rețeaua și virtualizarea într-un sistem mai ușor de administrat și extins.
Avantajele sunt clare: complexitate redusă, scalare mai rapidă, administrare mai simplă și performanță mai previzibilă. Dar aici merită spus ceva ce orice administrator IT știe: tehnologia bună nu compensează lipsa unei strategii. Poți cumpăra echipamente excelente și totuși să le folosești prost, dacă nu ai proceduri, backup verificat, monitorizare, documentație și oameni pregătiți.
Digitalizarea nu începe cu achiziția. Începe cu o întrebare mai simplă și mai grea: ce problemă vrem, de fapt, să rezolvăm?
Securitatea cibernetică a ieșit din camera tehnică
Dintre toate temele discutate, securitatea cibernetică mi s-a părut cea mai apropiată de presiunea reală din organizații. În ultimii ani, atacurile informatice au coborât din zona abstractă a rapoartelor internaționale în viața de zi cu zi. Nu mai vorbim doar despre corporații sau instituții centrale. Vorbim despre spitale, primării, școli, firme mici, furnizori locali și utilizatori obișnuiți.
Teodor Cezar Mircea, Director Tehnic GMB Computers, a prezentat tema „Securitate Cibernetică: de la SOC CYMAROP la CSIRT asistat de Inteligența Artificială”. GMB operează propriul centru de securitate, SOC CYMAROP, iar direcția prezentată merge spre capabilități de tip XDR, asistate de inteligență artificială.
XDR-ul încearcă să rezolve o problemă foarte practică: prea multe alerte, prea multe surse de date și prea puțin timp pentru reacție. În loc ca fiecare eveniment să fie privit separat, sistemul colectează informații din mai multe zone — stații de lucru, servere, rețea, aplicații, cloud — și încearcă să construiască o imagine coerentă. Cu alte cuvinte, nu mai vrei doar să vezi semnale izolate, ci să înțelegi povestea din spatele lor.
Inteligența artificială poate fi utilă în acest proces. Poate ajuta la filtrarea zgomotului, la prioritizarea alertelor și la identificarea unor comportamente suspecte. Dar AI-ul nu este un scut magic. Nu ține loc de parole corecte, actualizări, segmentare, backup, politici clare și instruirea oamenilor.
În securitate, tehnologia ajută enorm. Dar igiena de bază rămâne esențială. Iar uneori, tocmai lucrurile simple sunt cele mai neglijate.
Inteligența artificială: între instrument util și cuvânt la modă
AI-ul a fost prezent, direct sau indirect, în mai multe momente ale conferinței. Nici nu avea cum să fie altfel. În 2026, aproape orice discuție despre tehnologie ajunge la inteligență artificială. Uneori pe bună dreptate, alteori pentru că termenul a devenit prea tentant ca să lipsească dintr-o prezentare.
Partea bună este că AI-ul începe să fie legat tot mai des de aplicații concrete. În securitate poate ajuta la analiză și reacție. În infrastructură poate sprijini monitorizarea. În training poate personaliza experiența de învățare. În relația cu utilizatorii poate automatiza sarcini repetitive.
Partea mai complicată este că AI-ul ridică așteptări foarte mari. Mulți îl privesc ca pe o soluție universală. Nu este. AI-ul are nevoie de date bune, integrare corectă, reguli și supraveghere umană. Dacă îl pui peste procese greșite, nu le repară automat. Uneori doar le face să se miște mai repede în direcția greșită.
Pentru organizații, întrebarea nu ar trebui să fie „cum introducem AI?”, ci „unde ne ajută concret AI-ul?”. Diferența dintre cele două întrebări poate însemna diferența dintre progres și risipă.
Realitatea extinsă, dincolo de efectul de demonstrație
O altă zonă care a atras atenția a fost realitatea extinsă. Răzvan Lupu, Videoconference Technical Engineer la LASTING System, a prezentat soluții enterprise XR pentru training și simulare, dezvoltate de VIROO, precum și camere imersive și medii colaborative VR propuse de IGLOO VISION.
Pentru mulți oameni, realitatea virtuală rămâne asociată cu zona de gaming. Dar lucrurile s-au schimbat. În mediul profesional, XR-ul poate fi folosit în instruire, simulări, educație, medicină, industrie sau intervenții în situații de risc.
Un angajat poate exersa într-un mediu controlat înainte să lucreze pe un echipament real. Un student poate înțelege mai bine un proces complicat dacă îl vede tridimensional. O echipă poate simula o situație de criză fără costurile și riscurile unei intervenții reale.
Totuși, aici apare aceeași regulă ca în restul tehnologiei: demonstrația nu este implementare. O cameră imersivă poate produce rapid efectul de „wow”. Dar valoarea ei reală apare doar atunci când există conținut bun, obiective clare și un mod concret de integrare în activitatea organizației.
Altfel, rămâne o experiență spectaculoasă, dar greu de justificat pe termen lung.
Roboții, momentul care a mutat discuția din teorie în concret
Partea dedicată roboților a fost, probabil, cea mai spectaculoasă pentru public. Cornel Cătană, de la Robots Net Consulting / Unitree, a vorbit despre roboții umanoizi și despre întrebarea firească: mit sau realitate?
Publicul a putut vedea modelul Unitree H1, prezentat ca primul robot umanoid de acest tip adus în România, dar și robotul patruped Unitree Go2. Chiar dacă lucrezi de mult timp cu tehnologia, un robot de acest tip văzut de aproape produce o reacție diferită față de orice slide. Este ceva între fascinație, curiozitate și o ușoară neliniște.
Roboții nu mai sunt doar experimente ascunse în laboratoare. Încă nu sunt pregătiți să fie peste tot, dar direcția este clară. Îi vom vedea tot mai des în logistică, pază, intervenții în zone periculoase, industrie, cercetare, educație și servicii de suport.
Întrebările importante abia de aici încep. Vor completa munca oamenilor sau vor fi folosiți doar pentru reducerea costurilor? Cine îi controlează? Cine răspunde când un sistem autonom greșește? Ce reguli sunt necesare? Ce limite trebuie stabilite?
Aceste întrebări nu trebuie puse cu teamă, dar nici ignorate din entuziasm. Tehnologia avansează repede. Societatea trebuie să țină pasul nu doar tehnic, ci și etic, juridic și economic.
De ce contează astfel de evenimente pentru Constanța
Unul dintre lucrurile bune la „Back to the Future” a fost faptul că a adus aceste teme la Constanța. De multe ori, discuțiile despre tehnologiile noi par rezervate marilor centre: București, Cluj, Iași, Timișoara. Dar digitalizarea reală nu se face doar acolo.
Constanța are companii, instituții publice, spitale, școli, universități și specialiști care se lovesc de aceleași probleme ca organizațiile din orice alt oraș: infrastructuri vechi, nevoia de securitate, presiune pe eficiență, lipsă de personal, bugete limitate și așteptări tot mai mari din partea utilizatorilor.
De aceea, astfel de conferințe sunt utile. Nu pentru că rezolvă pe loc problemele, ci pentru că aduc oamenii în aceeași sală și pun în circulație idei, exemple și întrebări. Iar în tehnologie, uneori primul pas spre schimbare este tocmai acesta: să vezi ce există, să înțelegi ce se poate și să începi să îți pui întrebările corecte.
Mi-ar plăcea ca, în viitor, astfel de evenimente să includă și mai multe studii de caz locale. O instituție care și-a modernizat infrastructura. Un spital care și-a întărit securitatea. O companie care a implementat HCI. O universitate care folosește XR în procesul educațional. Tehnologia devine mult mai convingătoare atunci când o vezi aplicată într-un context apropiat.
Pentru că, în final, oamenii nu cumpără concepte. Cumpără soluții la problemele lor.
Utilizatorul final rămâne testul cel mai important
Pentru companii, mesajul conferinței este clar: competitivitatea va depinde tot mai mult de capacitatea de a adopta tehnologie în mod inteligent. Nu este suficient să ai echipamente noi. Ai nevoie de infrastructură stabilă, securitate, automatizare, monitorizare și oameni care înțeleg sistemele pe care le folosesc.
Pentru instituțiile publice, provocarea este poate și mai mare. Digitalizarea trebuie să însemne servicii mai bune pentru cetățeni, nu doar platforme noi, conturi noi și parole în plus. Securitatea trebuie tratată ca parte a serviciului public, nu ca anexă tehnică.
Pentru utilizatorul final, toate aceste discuții ar trebui să se traducă în lucruri simple: servicii care funcționează, date protejate, timp câștigat, mai puțină birocrație și sisteme care nu se blochează exact când ai nevoie de ele.
Aici se vede valoarea tehnologiei. Nu în cât de bine arată într-o demonstrație, ci în cât de mult simplifică viața oamenilor.
Între entuziasm și luciditate
După aproape trei decenii în IT, înveți să nu respingi noutatea, dar nici să nu te lași dus de fiecare val. Am trecut prin perioade în care totul trebuia să fie „cloud”, apoi „big data”, apoi „blockchain”, iar acum aproape orice discuție serioasă trebuie să includă „AI”.
Unele tehnologii chiar schimbă lumea. Altele sunt supraevaluate temporar. Cele mai multe își găsesc locul real abia după ce trece entuziasmul inițial.
AI-ul este util dacă rezolvă o problemă concretă. HCI este util dacă simplifică administrarea și crește disponibilitatea. XR-ul este util dacă îmbunătățește instruirea. Roboții sunt utili dacă preiau sarcini pentru care chiar are sens să folosim roboți. Cybersecurity-ul este util dacă reduce riscul real, nu doar dacă produce rapoarte frumoase.
Tehnologia trebuie să rămână un instrument. Nu un scop în sine.
Concluzie: viitorul este aici, dar trebuie administrat cu cap
„Back to the Future” a fost un eveniment util pentru Constanța. Nu doar pentru că a adus nume importante, echipamente spectaculoase sau prezentări bine pregătite, ci pentru că a pus în discuție câteva direcții pe care organizațiile nu le mai pot ignora: inteligența artificială, securitatea cibernetică, infrastructurile moderne, realitatea extinsă și robotica.
GMB Computers și LASTING System au creat un cadru în care aceste tehnologii au fost aduse aproape de comunitatea locală. Iar acest lucru contează. Digitalizarea nu se face doar în marile centre universitare sau în sediile companiilor globale. Se face și în Constanța, în firme locale, în instituții, în spitale, în școli și în universități.
Viitorul tehnologic nu vine ca în filme, cu o mașină a timpului și o destinație exactă. Vine treptat, prin decizii, investiții, greșeli, ajustări și oameni care încearcă să înțeleagă ce au de făcut.
Iar dacă ar fi să rămân cu o idee după această conferință, ar fi aceasta: tehnologia viitorului nu mai este departe. Este deja aici. Dar ca să ne ajute cu adevărat, trebuie să o privim cu entuziasm, cu luciditate și cu responsabilitate.
