Marius TEJA ■
În noiembrie 1878, guvernul de la București a redactat legislația provizorie pentru preluarea administrației fostului teritoriu otoman Dobrogea de la armata de ocupație muscălească. Cele trei regulamente elaborate de ministerele de justiție, interne și finanțe au fost publicate în Partea Oficială din „Monitorul Oficial al României” din 12/24 noiembrie, 15/27 noiembrie și 17/29 noiembrie 1878, iar Proclamația Domnitorului Carol în „M. O. R.” din 16/28 noiembrie. Documentele juridice provizorii stipulau și menținerea temporară a unor „obiceiuri” din fostul sangeac otoman Tulcea și amânarea introducerii unor prevederi legislative românești pentru anii 1879-1880.
Domnitorul Carol a promulgat la 11 noiembrie (stil vechi) Regulamentul de administrație publică asupra organisațiunei judecătoresci, competinței procedurei autorităților judecătorești din Dobrogea. Regulamentul, elaborat de ministrul justiției Eugen Stătescu cu numărul 2499, includea prevederi juridice speciale pentru noii supuși români de diferite naționalități și religii.
„(…) TITLUL I. Despre judecătoriile comunale de pace.
Art. 1. In fie-care comună rurală se înfiintéză câte uă judecătorie de pace, compusă din primarul comunei (Muchtar) și doui jurați (Azale sau Ciorbagii), aleși pe termen de un an de către obștea locuitorilor dintre notabili sau bătrânii comunei. In comunele mixte, adică în care populațiunea este de diferite naționalități, fiecare naționalitate va fi represintată de către un jurat.
Art. 2. (…) Déca părțile sunt de naționalități diferite, consiliul de împăcăciune se va alcătui de primar și câte un jurat al fie-cărei naționalități.
(…)
TITLUL II
Despre tribunalele de ocole
§ 1. Organisatiunea
(…)
Art. 10. Lista va fi formată în doue colone. Una va coprinde numele alegetorilor nemusulmani și cea-altä ale celor musulmani. Ea va fi afișată pe porțile bisericilor, moscheelor și în orașul de reședință, al judecătoriei de ocol, la 1 Iulie al fiecărui an.
(…)
Art. 14. In cele d’ântéiu doué dile ale lunei lui August, ale fie-cărui an, toți alegétorii nemulsumani și musulmani se vor întruni la reședința plășei respective pentru ca să alégă pe cei doui membrii cari vor urma a funcționa pe léngă tribunalul de ocol, precum se dice la art. 6 de mal sus.
Art. 15. In plășile mixte, alegétorii nemusulmani vor alege un membru nemusulman dintre cel înscriși pe listă avénd domiciliul în orașul de reședință al tribunalului de ocol; alegétorii musulmani vor alege un membru musulman. In plășile locuite esclusiv de către nemusulmani sau musulmani, cei doui membri vor fi nemusulmani sau musulmani.
Alegerea va fi constatată printr’un proces-verbal care va fi semnat de sub-prefect și după care se va trimite copie judecătorului tribunalulul de ocol.
(…)
§ II. Competința și procedura
Art. 30. In fie-care reședință a tribunalulul de ocol se mai înființéză câte uă judecătorie mahometană, compusă din un hoge al localitătii și doui membri aleși de obștea locuitorilor mahometani, toți aceștia confirmați de către ministrul justitiei, după recomandarea muftiulul. Art. 31. Aceste tribunale vor fi competinte să judece, cu drept de apel la tribunalul de apel respectiv, tote afacerile dintre mahometani relative la organisarea familiel, la puterea părintéscă și maritală, la căsatorii și divorț, la tutelă și minoritate și în general la tote cestiunile cari privesc constituirea familiei și drepturile ce decurg dintr’énsa.
Ele vor judeca asemenea cestiunile de succesiuni ab-intestat sau testamentarii vor lichida aceste succesiuni după cererea părților.
(…)
Art. 32. Apelul contra sentințelor tribunalelor de ocole și tribunalelor mahometane, atât în materie civilă și comercială, cât și în materie religiósä, va fi de 2 lunl de la comunicarea hotărârei.
(…)
TITLUL IlL Despre tribunalele de apel
§ I. Organisatiunea
(…)
Art. 35. Fie-eare plasă va delega, uă dată cu votarea membrilor tribunalelor de ocole, doui delegați, din care unul nemusulman și altul musulman. Aceștia vor avea s alegă, dintre alegétorii notabili ai orașului de reședințä al tribunalulul de apel, pe membrii cari vor urma să funcționese pe lengă acest tribunal. Alegerea va avea loc la reședința tribunalului de apel, în ḍilele de 10 și11 August ale fie-cărui an.
Delegații nemusulmani vor alege un membru nemusulman. Cei musulmani un membru musulman.
Art. 36. In județele a căror populațiune va fi esclusiv nemusulmană sau musulmană, cei doui membri aleși vor fi nemusulmani sau musulmani.
(…)
TITLUL IV. DispositiunI generale și transitorii
(…)
Art. 55. Tóte afacerile dintre mahometani preveḍute de art. 31 din acest regulament, se vor judeca de către autoritățile judecătoresci competinte, dupe legea musulmană.
Art. 56. Atribuțiunile primarului în privința actelor stărei civile se vor îndeplini, întru cât privesce pe mahometani, de către fie-care hoge al localităței care este obligat ca îndată să trimită estractul cuvenit primarului, pentru a se înscrie în registrele stărei civile.
(…)
Art. 60. Pentru asta singură dată, dresarea listelor prevèḍute de art. 6 și urm. se va efectua de către autoritățile administrative cu începere de la 15 Decembre a. c., eră listele se vor afișa la începutul anului viitor. Alegerile vor avea loc: pentru membrii tribunalelor de ocóle, în ḍilele de la 1-2 Februarie anul viitor, eră pentru membrii tribunalelor de apel în ḍilele de 11–12 Februarie.
Art. 61. Durata funcțiunei membrilor aleși la începutul punerii în aplicațiune a acestui regulament va fi până la 1 Iulie 1880.
(…)”
Prințul Carol a promulgat la 13 noiembrie Regulamentul pentru împărțirea și organisarea administrativă a Dobrogei, redactat în baza Raportului 19695 al ministrului justiției, Jurnalului Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie și voturilor Senatului și Adunării Deputaților din 28 și 30 septembrie. Regulamentul, elaborat de ministrul de interne C. A. Rosetti cu numărul 2533, includea referințe la vechile subdiviziuni administrative otomane și prevederi juridice speciale pentru noii supuși români de religie musulmană.
„ (…) TITLUL I Impărțirea Dobrogei în districte și plăși
(…)
Art. 2. Județul Tulcea se compune din patru plăși: Tulcea, Sulina, Măcin și Babadag.
Plasa Tulcea coprinde tóte satele din fostul Caimea-Camlîk, afară de Larikioiu. Mai coprinde: Isaccea, Nicolițel, Telița și Celicdere, ce făceau altă dată parte din Müdürlîkul Isaccei, și încă tote satele pendinte altă dată de Müdürlîkul Mahmudei.
Plasa Sulina coprinde : orașul Sulina, tote satele pendinte de vechia căimăcămie cu același nume, precum și satele ce compuneau fostul Müdürlîk al Chiliei. I se adaogă insula Șerpilor. Plasa Măcin coprinde: orașul Măcin și tôte satele vechei căimăcămii cu același nume, mai adăogândui-se satele Giaferca, Taița, Diglis-Monastir, Cocoș-Monastir și Giafer-Islam, pendinte altă dată de Isaccea.
Plasa Babadag coprinde: orașul Babadag și tóte satele ce compuneau fostul caimacamlîk cu același nume. I se adaogă satul Sarikioi.
Art. 3. Judetul Kustenge se compune din trei plăși: Kustenge, Hârșova și Mangalia.
Plasa Kastenge coprinde tote satele vechei căimăcamii cu același nume.
Plasa Hârșova coprinde orașul Hârșova tote satele fostulut caimacamlîk.
Plasa Mangalia coprinde orașul Mangalia și tóte satele vechei caimacamlîk cu același nume, până la hotarul despre principatul Bulgariei.
Art. 4. Județul Silistra-Nouă se compune din două plăși: Mejidie și Silistra Nouă.
Plasa Mejidie coprinde orasul Mejidie și tóte satele caimacanalîkului de altă dată și Cernavoda afară de Rasova. (…)
Comuna
Art. 8. Fie-care sat forméză uă comună.
Art. 9. Comuna este administrată de către primar, asistat de un consiliu compus de patru persone locuitori stabiliți într`ensa, aleși de către consătenii lor, conform obiceiurilor localităței.
TITLUL II Despre prefect.
Art.10. Prefectul, în districtul său, este representantul guvernului central. El are sub îngrijirea și respunderea sa ordinea publica și, prin urmare, garanția proprietății, a averii, a onórei, a libertăței individului și ocrotirea drepturilor libertăței tutulor cultelor.
Art. 11. Prefectul administréză districtul seu, de uă cam dată, după legile și obiceiurile locale, dând tot ajutorul administrației întru esecutarea întocmai a reglementelor celor-alte ministere.
(…)
Art. 15. Prefectul este obligat ca în fiecare 15 dile să raporteze ministerelor respective îmbunătățirile și reformele ce crede necesar a se introduce în legislația locală actuală care să înlesnéscă pe cât s’ar putea apropierea de legislația generală a țerei. (…)
Art. 16. Ținta la care prefectul cată a se sili să adjungă, va fi legislația generală a țerei. Pentru a adjunge însă la acésta este obligat a lua măsuri prudinți, lăsând timp populației locale a se pătrunde de folósele nouelor reforme.
Art. 17. In ori-ce cas prefectul este ținut a nu trece peste legile generale ale țerei. Este lăsat la inteligința sa să nu aplice însă, unele părți cari ar fi în contradicere cu deprinderile și cu legislația locală. Menținerea iubirei și a înfrătirei între diferitele culte și naționalități, prin respectarea datinelor și dogmelor fie-cărui cult, va face prima preocupațiune a prefectului. (…)
Despre polițaiu
Art. 22. Polițaii sunt direct sub ordinile prefectului și administreză poliția în marginile legilor și obiceiurilor esistenti locale și conform instrucțiilor prefectului. (…)
Despre primarii de comune.
Art. 23. (…) Religiunea nu este un obstacol la numirea primarului. Prefectul va căuta însă, în alegere, a avea în vedere religiunea profesată de cel mai mare număr.
(…)
Art. 25. Consiliul comunal, sub președința primarului, va căuta să împace tóte neînțelegerile dintre locuitorii comunei. (…) Este responsabil pentru verI-ce desordine din causa religiunei, va acorda egală protecțiune totor cultelor, va îngriji pentru buna stare a școlei și templelor religiunei.
(…)
Art. 30. Alăturatul stat care fixéză numărul funcționarilor și apuntamentele lor se va aplica pentru Dobrogea pânè ce Corpurile Legiuitóre [Parlamentul] vor organisa prin lege acéstă parte a României.
(…)”
La 15 noiembrie, Principele Carol a citit o Proclamație către dobrogeni, la Brăila, înainte ca armata română să traverseze Dunărea. Proclamația stipula prevederi juridice speciale pentru protecția religiei, familiei și obiceiurilor noilor supuși români de religie musulmană și anularea unor impozite din epoca otomană. Documentul cu nr. 2516 a fost contrasemnat de I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, ministru al agriculturii, comerțului și lucrărilor publice și ad-interim la culte și instrucțiune publică, Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine, C. A. Rosetti, ministrul de interne, I. Câmpineanu, ministrul finanțelor și Eugen Stătescu, ministrul justiției.
„(…) Locuitorilor musulmani, dreptatea României nu cunósce deosebire de neam și de religiune. Credința vóstră, familia vóstră vor fi apărate de uă potrivă ca și ale chreștinilor. Afacerile religiunii și ale familiei vor fi pentru voi încredințate apărărei muftiilor și judecătorilor aleși din neamul și legea vóstră.
(…)
In curând provincia vóstră, pe calea constituțională, va primi uă organisațiune definitivă, care va ținea sémă de trebuințele și de moravurile vóstre, care va aședa pe temelii statornice posițiunea vóstră cetațenóscă.(…)
Ca ântâia dovadă a părintescei Nóstre îngrijiri pentru voi, a dorinței Nóstre de a ușura greutățile vóstre, Noi desființăm dijma de ori-ce natură pentru anul 1879. De la 1 Ianuarie 1880, ea va fi înlocuită prin uă dare bănéscă mat dreptă și mai usóră pentru agricultori.
Emleacul (imposit pe capitalul mobiliar din orase și sate), impositul pe venitul imobiliar din orase, temetuatul (impositul de 3 la sută asupra lucrului și meșteșugarilor), impositul asupra chiriei a cârcimelor, cafenelelor, băcănielor, hanurilor, tóte aceste se vor preface, de la 1 Ianuarie 1879, într`uă dare bănéscă mai ușóră și mai dréptă; eră bedelul (imposit pentru scutirea din armata), darea entizab (taxa de 2 și jumètate la sută pe vênderea vitelor) și taxa pe mori se desființeză cu totul.
(…)”
La 16 noiembrie, Domnitorul Carol a promulgat Regulamentul pentru stabilirea și percepera impositelor în Dobrogea, redactat în baza Raportului 30424 al ministrului de finanțe și voturilor Senatului și Adunării Deputaților din 28 și, respectiv, 30 septembrie. Documentul, cu numărul 2455, a fost elaborat de ministrul de finanțe I. Câmpineanu și desființa taxele din epoca otomană și amâna introducerea unor taxe românești pentru anii 1879-1880.
„§ I. Contribuțiuni directe și vămi.
(…)
Art. 7. Tutunurile provenind din România sunt supuse, la importațiunea lor în Dobrogea, la uă taxă de 75 lei pentru suta de kilograme.
(…)
§ II. Contribuțiuni directe și domenie.
Art. I. Dijma, impositul pe capitalul imobiliar în orașe și sate, impositul pe venitul imobiliar în orașe, impositul de 3 la sută asupra lucrului agricultorilor și meșteșugarilor, asupra câștiguluï comercianților și fabricanților, impositul pentru scutirea din armată, impositul pe valórea locativă a cârcimelor, cafenelelor, băcăniilor, restaurantelor, taxa de pe vendérea vitelor, taxele pe mori, pe debitele de tutunuri, și ori-ce alte dări directe în vigóre către Stat, sunt și remân desfiintațe.
Art. 2. Legea din 1873, pentru licențele de beuturi spirtóse, se pune în aplicațiune, în totă întinderea Dobrogei, cu începere de la 1 Ianuarie 1879. (…)
Art. 3. Un recensemênt se va face de urgentță prin comunele urbane, spre a se impune la patentă și la imposit fonciar, conform legilor române, comercianții, industriașii și proprietarii de imobile din disele comune, cu începere de la 1 Ianuarie 1879. (..)
Art. 4. Toti locuitorii cari vor posed acte de proprietate (tapi) în regulă, de la guvernul otoman, pentru cultură pe teritoriul Dobrogei, vor fi liberi a`și cultiva pămêntul, scutiți de ori-ce dare în cursul anului 1879.
Art. 5. Dreptul de a întreține și a pășuna oile, caprele și rîmătorii pe domeniul Statului se va cumpăra obligatoriu, ca și pe trecut, de toți proprietarii, cu preț de 1 lei de cap de Oe și caprä, și de 60 bani de cap de râmätor.
Art. 6. Importatoril de oi, capre, rîmători, aduse în Dobrogea pentru iernare, vor fi spuși la aceeași dare, ce se va percepe după instruiri. speciale prin biurourile vamale.
(…)
Art. 9. Organisațiunea financiară română și impositele directe din Romania vor intra în aplicațiune în Dobrogea cu începere de la 1 Ianuarie 1880.
§ V Disposițiuni transitorii
Art. 1. Pene la 1 Ianuarie 1879, nu se va percepe nici uă taxă de timbru sau înregistrare în tótă întinderea teritoriului Dobrogei.”
[/responsivevoice]
