Marius TEJA ■
În Partea Oficială a „Monitorului Oficial al României” din 16/28 iunie 1878, s-a publicat dezbaterea din Senat din 15/27 iunie privind legea de autorizare a ministrului de finanțe de a continua perceperea impozitului pe pășunatul vitelor în Dobrogea până la adoptarea legii în domeniu. Discuțiile au arătat că această chestiune depindea de problema nereglementată încă a proprietății funciare în Dobrogea, unde se înregistrau încă vânzări-cumpărări în baza vechii legi otomane.
D. Vârlan, raportorul comitetului delegaților de secțiuni [comisii parlamentare trase la sorți], dă citire următorului raport și proiect de lege:
Domnilor senatori, Proiectul de lege relativ la autorisarea ministerului financelor de a decreta și continua cu perceperea dărei pe vite în Dobrogea, votat de Adunarea deputaților în ședința de la 13 Iunie 1881, adus în deliberarea Senatului cu Mesagiul Regal No. 1565, secțiunile D-v. luându’l în cercetare, l au admis în unanimitate, numind delegați:
Secțiunea I pe C. Vârlan,
Secțiunea II pe dr. Fotino,
Secțiunea III pe D. Pișca,
Secțiunea IV IV pe C. Bantaș [PNL],
Secțiunea V pe N. Bibescu, cari întrunindu-se în ḍioa de… Iunie curent, a luat din nou în cercetare sus-ḍisul proiect de lege, si ‘1-a admis in unanimitate, numind pe sub-scrisul raportor care vine cu onore a ve ruga să binevoiți a’l vota și D-vósträ.
Raportor, C. Vârlan.
LEGE
Art. unic. Se autorisă ministerul financelor a decreta și percepe darea pe vite in Dobrogea până la noi disposițiuni legislative.
Acéstă lege s’a votat de Adunarea deputaților în ședința din 13 Iunie, anul 1881, și s’a adoptat cu majoritate de 57 voturi, contra 2, fiind și 10 abțineri.
Președintele Adunării.
D. președinte [Dimitrie Gr. Ghica, PNL]. Discuțiunea generala e deschisă.
D. D. Pișca. D-le președinte, legea de față, după mine, presintă următorul inconvenient: s’a votat o lege pentru administrarea și organisarea Dobrogea [9 martie 1881], și a remas ca pentru partea proprietăței, să vină guvernul în cea mai apropiată sesiune cu un proiect definitiv, care să reguleze proprietatea în Dobrogé. Până atunci însă s’a decretat să se percépă de la vitele cari intră în Dobrogea o dare óre-care.
In acest interval însă de provisoriat, în privința proprietăței, nu s’a făcut încă, deosebirea între proprietatea Statului și proprietățile particularilor.
S’a făcut cumpérători de pământ de către particulari, după legea turcéscă, fiind că așa prevede legea pentru organisarea Dobrogei.
Acești proprietari nu sunt stăpâni pe locurile lor asta-ḍi, find-că încă să discută cestiunea proprietății în Dobrogea din partea guvernului, și va să scie dacă posesorii actuali sunt sau nu adevărați proprietari, dacă aù cumpărat de la omeni cari putéa să vândă sau nu. Este o comisiune care cercetéză de un an întreg acéstă afacere, însă până acum nu ‘i-a dat nici o soluțiune; și iată ce presintă asta-ḍi: mulți din crescătorii de vite sunt apucați de plata pășunatului vitelor de mai mulți, ast-fel în cât ei nu știu cui să plătéscă: proprietaruluí celui devenit de isnóvă [iarăși, din nou], proprietarului celui vechiú, sau Statului? așa în cât în anul trecut s’a făcut – fie-mi permis espresiunea – o specie de anarchie in privinta perceptiunei acestor bani pentru vite și a perceput cine a apucat înainte. De acea ar fi bine, daca nu se póte face îndată o îndreptare și regulare definitivă, cel puțin să atragem atențiunea guvernului ca să pună un termen la aceste neînțelegeri și să se respecte proprietatea cumpărată de particulari, saú să vină cât să pote mai în grabă cu un proiect de lege și să termine acéstă afacere a proprietăței, care după mine presintă o mare importanță și este de o mare seriositate.
D. M. Ferechide, ministru de justiție [PNL]. Cestiunea pe care o atinge onor. D. senator Pișca, cu ocasiunea acestei dări, are o importanță capitală. Importanța ei n’a putut scăpa din vederea guvernului; însă dificultățile, din cari numai o mică parte au fost aretate de onor. D. Pișca, nu se vor resolva până ce nu se va vota legea asupra proprietăței în Dobrogea. Un proiect de lege privitor la acest obiect, se află deja depus în Cameră [deputaților], Insă acest proiect a fost conceput într`un spirit cam esclusiv, preocupându-se numai de o parte a cestiunei complexe ce se presintă în Dobrogea. De aceea acel proiect urméză să fie luat din nou în studiu. Descoperirea defectelor multiple ce există în acel proiect, a fost causa de nu s’a putut pune în desbaterea onor. Adunari a deputatilor. Guvernul își va pune totă silința ca acest proiect de o natură complexă, dar de o importanță capitală, sa fie resolvat și va aduce înaintea Corpurilor legiuitóre [Senat și Adunarea deputaților] un proiect de lege care să pună capêt tuturor neînțelegerilor. De-o-cam dată, iată ce ve cere guvernul prin acest proiect de lege :ve cere o dare asupra vitelor din Dobrogea, din causa că suma s’a trecut la venit în budget, mai înainte de a se fi votat acéstă lege generală; așa în cât venim acum cu acéstă lege specială, care n’a putut fi votată la timp înaintea budgetelor.
D. președinte. Cred că după explicațiunile date de D. ministru al justiției, veți. bine-voi a lua în considerațiune proiectul de lege.
-Sê pune la vot luarea în considerațiune și se primesce.
-Se pune la vot articolul unic și se primesce.
-Se pune la vot proiectul de lege în total.
D. președinte. D-lor, resultatul votului este cel următor:
Votanți 33
Bile albe 30
Bile negre 3
Prin urmare Senatul a adoptat proiectul de lege.
٭٭٭
Conform siteului Galeria Portretelor: Mihail Pherekyde (14 noiembrie 1842 București – 24 ianuarie 1926, București), de profesie avocat, a fost, de asemenea, politician, membru al Partidului Național Liberal, numărându-se, în mai 1875, printre fondatorii săi. A fost ministru al Justiției (aprilie-iulie 1876, aprilie-iunie 1881; iunie – noiembrie 1881), ministru al Lucrărilor Publice (noiembrie 1878 – iulie 1879), ministru de Interne (martie 1897 – martie 1899; decembrie 1909 – februarie 1910), ministru de Externe (decembrie 1885 – martie 1888), ministru fără portofoliu (decembrie 1916 –ianuarie 1918; noiembrie 1918 – septembrie 1919). Între 1901-1904, 1907-1909, 1910-1911, 1914-1916 a fost președinte al Adunării Deputaților, iar între 1922-1926, al Senatului.
[/responsivevoice]
