Dan MIHĂESCU ■
În conferinţa susţinută la cea de-a doua ediție a forumului “Unmanned Systems. Smart Approach, Fast Development”, organizat de New Strategy Center (22-23 februarie) la Cercul Militar Naţional din Bucureşti, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale (MAN), contraamiralul de flotilă dr. Iuri Alexandru COVALEOV, locţiitor pentru ISR al Şefului Direcţiei de Informaţii a Militare (DIM), a avansat ideea consolidării colaborării în colectarea, schimbul şi analizarea informaţiilor obţinute cu echipamente fără pilot, între ţările Aliate şi Partenere.
“În viziunea noastră, o posibilă strategie pentru cunoașterea situației și implicit securizarea Mării Negre poate fi bazată pe realizarea imaginii maritime integrate la nivel multinațional, bazată pe contribuția statelor riverane și pe o reacție comună bazată pe standarde agreate la nivelul acestora. Acest bazin hidrologic este înconjurat de membrii NATO – Bulgaria, România, Turcia – de parteneri ai NATO – Ucraina, Georgia, precum și de Federația Rusă. Fiecare țară va căuta să-ăi creeze propria Imagine Recunoscută Maritimă pentru cunoașterea situației în regiunea Mării Negre și pentru a detecta și a întreprinde cele mai bune măsuri împotriva activităților ilegale”, a afirmat Covaleov.
Potrivit vorbitorului, în zilele noastre acoperirea Intelligence, Surveillance, Reconnaissance (ISR) în regiunea Mării Negre este mai mult statică decât dinamică. Pentru a crea o imagine maritimă comprehensivă, este necesară înzestrarea cu noi sisteme ISR sau modernizarea celor curente cu noi tipuri de senzori – cum ar fi radare cu apertură sintetică, indicatori de mișcare a țintelor terestre, sisteme cu inteligență artificială – precum și diferite platforme – sisteme aeriene/navale fără pilot uman la bord, sisteme spațiale și altele.
Informațiile sunt produsele misiunilor executate de diferite capabilități de culegere –platforme autonome, SIGINT, IMINT, cercetare-supraveghere etc. Un volum uriaș de date și informații sunt culese permanent, ceea ce presupune necesitatea unor instrumente de procesare avansate. Interogarea unor baze de date extinse, pentru extragerea informațiilor necesare cunoașterii situației maritime, este o activitate permanentă, necesară pentru a funcționa mecanismul de indici și avertizări și pentru identificarea unor tipare bazate pe comparații istorice. Utilizarea inteligenței artificiale pentru diferite aplicații care realizează acest proces în sistemele maritime poate fi o soluție a viitorului folosită pentru îndeplinirea acestui deziderat, pentru partajarea eficientă a bazelor de date și pentru procesul de comandă-control.
“În anii trecuți am observat un interes crescut în dezvoltarea vehiculelor autonome pentru operații maritime. Asemenea sisteme includ: sisteme aeriene fără pilot, vehicule submarine fără echipaj la bord și nave de suprafață fără echipaj la bord. Aceste sisteme, cel mai probabil, vor fi o soluție de succes pentru capabilitățile viitoare în domeniul cunoașterii situației maritime, în acest fel expunerea umană pe timpul executării misiunilor fiind minimă”, şi-a continuat pledoaria reprezentantul DIM.
În opinia sa, combinarea capabilităților de culegere a informațiilor (ISR) și a celor de lovire, montate pe vehicule autonome, pot eficientiza puterea de luptă. Procesul de angajare a unei ținte este rezultatul unei serii de acțiuni executate de capabilitățile ISR și cele de lovire, ca parte a ciclului F2T2E2A (identificare, fixare, urmărire, achiziție țintă, angajare, exploatare, evaluare). În acest sens, capabilitățile ISR sunt întrebuințate pentru identificare, fixare, urmărire și pentru a furniza informații critice despre țintă, inclusiv evaluarea efectelor, care se realizează după angajarea țintei.
Dezvoltarea capabilităților ISR pentru acoperirea întregului spectru maritim trebuie făcută în concordanță cu principiile DOTMLPFI (doctrină, organizare, instruire, echipamente, leadership, personal, facilități și infrastructură/Interoperabilitate) și în strânsă legătură cu alte capabilități, inclusiv vehicule fără pilot uman la bord, prevăzute cu capabilități de lovire. Cunoașterea celei mai bune combinații de platforme și senzori pentru a avea eficiență maximă, reprezintă cea mai mare provocare atât pentru liderii militari cât și pentru liderii politici.
Sistemele ISR de generație viitoare vor fi capabile să transmită date relevante tuturor componentelor sistemului de luptă folosind capabilități de procesare, exploatare și diseminare în timp real sau aproape în timp real. Întrebuințarea eficientă a senzorilor va fi cheia realizării superiorității informaționale. Sistemele de senzori vor coopera pentru a realiza o imagine completă a țintei sau a amenințării. Viitoarea arhitectură necesită a fi scalabilă și integrată; fiecare platformă, cu sau fără pilot uman la bord, va fi un nod în rețea, iar acestea vor comunica între ele și vor crea o imagine integrată dinamică a mediului operațional cunoscută de întreaga rețea.
Expunerea contraamiralului de flotilă Covaleov, atrage atenţia şi despre complexitatea subiectului, dată de factorul de noutate ce apare în acest context al intervenţiei militare a Rusiei din Ucraina, elaborarea unor noi strategii pentru cunoașterea situației în regiunea Mării Negre și pentru securitatea acesteia fiind prioritară în contextul modernizării capabilităților statelor riverane şi al mediului operațional modern.
“Federația Rusă a continuat să își consolideze influența și controlul în zonă, în vecinătatea flancului estic al NATO. În același timp, recent, Rusia a cerut NATO și SUA garanții suplimentare de securitate iar Moscova a întreprins acțiuni pentru a-și menține și consolida influența în așa zisa ”vecinătate apropiată” (Belarus, Ucraina, Caucazul de Nord) și pentru a-și promova viziunea proprie despre noua ordine globală, una multilaterală, care va recunoaște influența Federației Ruse drept o putere regională și globală. Ca atare, situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre va continua să fie caracterizată de instabilitate accentuată, în principal din cauza divergențelor politice și militare ale Rusiei în relație cu NATO și cu unele state partenere ale Alianței. De asemenea, războiul din Ucraina va fi folosit de Federația Rusă pentru a-și consolida influența și a-și extinde controlul în regiune. În același timp, Rusia va căuta să diminueze poziția NATO în cadrul arhitecturii de securitate europene și să testeze coeziunea și credibilitatea Alianței, pentru a preveni un răspuns coordonat al acesteia la acțiunile Moscovei”, susţine Covaleov.
El a mai atras atenţia că, în comparație cu alte medii A2AD (Anti Acces Area Denial – anti-acces și interdicție zonală) ale Rusiei, cel stabilit în regiunea Mării Negre este cel mai eficient și poate descuraja și submina sprijinul acordat oricărei țări din regiune (inclusiv România) de către NATO.
Vehiculele autonome sunt din ce în ce mai răspândite și sunt utilizate atât în mediul civil, cât și în cel militar. Multe companii au introdus acest tip de autovehiculele în înzestrare, pentru utilizare comercială. Este binecunoscut că un vehicul autonom cu destinație comercială poate fi folosit pentru scopuri imagistice sau logistice, iar cele militare pentru executarea de misiuni de culegere de informații ISR, pentru angajarea de ținte (inclusiv lideri, facilități militare, forțe și infrastructuri critice), evaluarea efectelor în mediul operațional etc.
Un vehicul autonom folosit în domeniul ISR are capacitatea de a executa misiuni pilotat – ceea ce presupune existența unui echipaj extern, care nu se află la bordul acestuia și care interacționează permanent cu vehiculul – cât și fără intervenție umană. Acesta poate detecta și răspunde condițiilor externe în baza setărilor introduse înainte de începerea misiunii. În ambele situații personalul care operează vehiculul autonom este dispus departe de zona de operații și riscul de a fi angajat de către inamic este foarte scăzut.
Unul dintre cele mai mari avantaje în mediul operațional pe care le oferă aceste tipuri de vehicule este acela că acestea pot fi construite, în funcție de necesitățile operaționale, de dimensiuni mici, suficient pentru a transporta un anumit număr de senzori, în funcție de misiunile pentru care sunt alocate. Prin urmare, va costa mai puțin decât un echipament destinat și transportului personalului necesar operării. Numărul și tipul senzorilor necesari pentru o anumită misiune este stabilit în relație cu sarcina primită, astfel că pot fi acroșați doar senzori utili misiunii, ceea ce poate duce la creșterea autonomiei acestuia.
Relevanța sistemelor fără pilot uman la bord în domeniul ISR crește în mod constant, datorită abilității de a oferii imagini în timp real, împreună cu capacitatea de a fi dotate cu capabilități de lovire. Vehiculele autonome pot fi utilizate pentru scopuri militare sau de către forțele de menținere a ordinii publice, precum și de structurile pază a frontierelor.
Operațiile ISR agresive reprezintă, în opinia lui Iuri Covaleov, abilitatea echipamentelor specifice de a executa misiuni în mod permanent ca parte a capabilităților de avertizare ale NATO, o nouă fază în intensificarea procesului de colectare de informaţii, supraveghere şi recunoaştere în teren și o confirmare în timp real sau aproape real a materialului cules, procesarea și diseminarea achiziţiilor în timp real, pentru a facilita o decizie rapidă și o acțiune integrată, cu scop comun.
În 2021 Federația Rusă a continuat dezvoltarea conceptului A2AD (Anti Acces Area Denial – anti-acces și interdicție zonală) în regiunea Mării Negre, îmbunătățind capabilitățile flotei sale din regiune. Pentru a contracara prezența aliată în Marea Neagră, a desfășurat exerciții întrunite (cu implicarea forțelor navale și forțelor aeriene), activități de culegere de informații, monitorizarea grupărilor navale ale NATO, precum și emiterea de notificări privind restricții de navigație în multiple raioanele în care au fost planificate exerciții de amploare din Marea Neagră.
Atunci când menționăm „Anti-Acces” ne referim la toate capabilitățile și acțiunile întreprinse de un actor/stat cu scopul de a se opune unei forțe adverse, interzicând accesul într-o anumită zonă. De regulă sunt întrebuințate diferite tipuri de capabilități cu rază lungă de acțiune. În același timp, interdicția zonală este caracterizată de întrebuințarea capabilităților cu rază scurtă de acțiune pentru a limita libertatea de mișcare într-o zonă specifică.
Sistemul A2/AD este rezultatul întrebuințării întrunite a capabilităților de lovire (aerospațiale, terestre, maritime, electronice) care reușește să construiască un mediu operațional complex, pe mai multe niveluri, bazat pe posbilitățile de culegere și lovire ale unor sisteme tehnice complexe.
Dotarea flotei ruse la Marea Neagră cu noi platforme echipate cu rachete de croazieră Kalibr, combinată cu dislocarea aviației și a sistemului de rachete de coastă în Crimeea și în apropierea Novorossiysk, întărește mediul A2AD în regiunea Mării Negre, contribuind la atingerea scopului Rusiei de a avea o poziție militară dominantă în zonă. Limitarea accesului NATO în Marea Neagră poate conduce oricând la escaladarea tensiunilor în zonă.
De asemenea, Moscova a extins mediul A2AD cu baza la sol, modernizând apărarea antiaeriană și de coastă, inclusiv cu o varietate de capabilități duale – terestre și navale. Sisteme precum S-400/SA-21 Growler, întărite cu sisteme de rachete cu rază scurtă de acțiune contribuie la extinderea capabilităților Rusiei în regiune.
Principalele tendințe în anul 2021 în zona extinsă a Mării Negre și în Caucaz s-au referit la creșterea tensiunilor în domeniul securității, în special in relațiile ruso-ucrainene și schimbarea arhitecturii de securitate regională, din cauza garanțiilor suplimentare de securitate solicitate de Federația Rusă.
