Constantin Dina:“În România, lupta cu cancerul a devenit prioritate naţională, prin lege”

Dan MIHĂESCU ■

La trei zile după promulgarea Legii pentru prevenirea şi combaterea cancerului, de către Preşedintele, Klaus Iohannis, conf. univ. dr. Constantin Dina, Coordonatorul tehnic al Planului Național pentru Prevenirea și Combaterea Cancerului (PNPCC), ce stă la baza proiectului legislativ, a apreciat, în cadrul unui interviu acordat gazetei Sentinela , că este pentru prima dată când  în România există un proiect de ţară de o asemenea anvergură aprobat prin ce prevede şi cota procentuală de finanţare din cele două surse permanente, ce au fost desemnate.

Întrebare: Ce schimbări reale aduce în viaţa bolnavilor neoplazici acest plan ?

Răspuns: În România, lupta cu cancerul a devenit prioritate naţională, prin lege graţie PNPCC. Documentul are o abordare generală a cancerelor și o abordare specifică pentru cinci localizări de cancere solide (colorectal, de sân, bronhopulmonar, de prostate şi de col uterin), cancerele hematologice, cancerele pediatrice și cele rare.

În plus, obiectivele sunt în acord cu pilonii de bază ai Planului European de Combatere a Cancerului, lansat pe 3 februarie 2021 de Comisia Europeană şi structurat pe patru domenii majore de acțiune (prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții), cu o finanțare de aproximativ 4 miliarde euro pentru proiectele ce vor fi depuse de statele membre. De asemenea, se dorește crearea unui Centru de cunoștințe privind cancerul, în vederea realizării unui sprijin real în domeniul cercetării și inovării, pentru abordarea integrată, complexă a luptei împotriva cancerului, de la prevenție, screening, diagnostic timpuriu, acces rapid la tratamente și terapii inovative, îngrijire și până la viața după învingerea bolii.

Întrebare: PNPCC contează ca o investiție strategică de stat în domeniul sănătății?

Răspuns: Da, a fost gândit şi este abordat în acest mod şi este foarte important de remarcat faptul că s-a statuat, că va fi finanţat, anual,de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Sănătate (CNAS) cu un buget echivalent a minimum 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor naţionale.

 Am anticipat că în următorii ani, nu doar în prezent, povara cancerului va avea un impact economic semnificativ asupra societății noastre în general, dar și asupra pacienților și familiilor în particular. Acest impact economic, chiar dacă este mare pentru societate, va avea ca rezultat o viață mai lungă și mai bună pentru pacientul oncologic. Astfel, investiția în programe de screening, în conștientizarea factorilor de risc care pot duce la apariția cancerului, în depistarea timpurie a cancerelor, în terapii țintite, va avea ca efect într-o perioadă medie de timp, scăderea poverii cancerului iar realizarea Registrului Național de Cancer, cu subregistre pentru fiecare localizare, va crea oportunitatea evaluării eficacității măsurilor la nivelul îngrijirilor primare, secundare și terțiare, putând interveni rapid și corecta eventuale deficiențe, ceea ce va avea ca efect reducerea poverii cancerului.

Discuția este mult mai profundă şi ideea este că acest plan conține tot ce este necesar ca în viitor specialiștii să poată acționa cu toate liniile terapeutice existente, iar pacientul oncologic să beneficieze de cele mai bune servicii medicale.

Întrebare: Teoretic, bugetul pare să fie generos dar ce primesc asiguraţii de banii ăştia?

Răspuns: Voi enumera câteva măsuri care urmează să fie implementate:

– Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenție;

– Programe naționale de screening;

– Introducerea testării imunohistochimice și genetice;

– Introducerea medicinei personalizate în fiecare etapă;

– Traseul pacientului oncologic;

– Traseul pacientului cu suspiciune de cancer;

– Realizarea unui Registru Național de Cancer, cu subregistre pentru toate localizările precum și implementarea dosarului electronic al pacientului, în acord cu spațiul european de date medicale;

– Crearea unui Fond de Inovație în Sănătate și reducerea timpilor de acces la medicamentele inovative (România este pe ultimul loc în ceea ce privește timpul de așteptare al pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație – 883 zile de la momentul aprobării de către EMA până la momentul compensării în România);

– Dezvoltarea serviciilor de psiho-oncologie, onconutriție și oncofertilitate.

– Lansarea unei platforme naționale corelată cu inițiativa europeană uncan.eu  (Inițiativa Europeană pentru Înțelegerea Cancerului) și realizarea de proiecte de cercetare prin implementarea conceptului “living lab”, pentru identificarea unor modalități noi, mai performante, de prevenție, depistare precoce, screening, diagnostic și tratament, dar și pentru optimizarea programelor curente (de prevenție, screening, diagnostic, tratament, calitatea vieții).

Întrebare: Ce aduce nou, ca abordare holistică, Planul Naţional devenit lege?

Răspuns: Are în centru pacientul oncologic, iar obiectivele, aşa cum am mai spus, sunt în acord cu pilonii de bază ai Planului European de Combatere a Cancerului şi, conform obiectivelor, statul român urmează să investească în primul rând în PREVENȚIE, așteptările într-un timp mediu fiind legate de scăderea morbidității și mortalității.

În acest context, vor trebui realizate măsuri pentru reducerea fumatului, a consumului de alcool, inclusiv măsuri în legătură cu schimbarea stilului de viață, care să se alinieze cu prevenirea cancerului și aici vorbim în primul rând despre nutriție, despre organizarea meselor, ajustarea rețetelor, modul de pregătire a alimentelor, adică un Ghid clar de nutriție pentru prevenirea cancerelor.

Oamenii trebuie să înțeleagă că este momentul să-și asume responsabilitatea pentru propria lor sănătate, iar autoritățile din domeniul sănătății publice au obligația de a furniza informații clare, pe înțelesul tuturor, chiar personalizate, legate de modul de prevenire a bolilor oncologice.

Alt obiectiv major se referă la PROGRAMELE NAȚIONALE DE SCREENING.

În general, cu cât un cancer este depistat mai devreme, cu atât prognosticul este mai bun, deci programele de screening trebuie să fie eficiente și accesibile întregii populații aflate la risc. De asemenea, există date clare care arată faptul că programele de screening sunt și o componentă importantă în reducerea poverii morbidității și mortalității cauzate de cancer.

În legătură cu DIAGNOSTICAREA, a fost introdus un termen maxim de 60 zile de la suspiciune până la inițierea tratamentului (perioadă în care se va face bilanțul pacientului, adică stadializare și evaluare status biologic). Pe de altă parte, s-a eliminat necesitatea biletelor de trimitere succesive care crea greutăți și întârzieri în traseul pacientului oncologic și se vor lua măsuri pentru programarea prioritară la consultații și explorări.

Tot la acest capitol s-a introdus ca și obiectiv, decontarea testării imunohistochimice şi genetice pentru identificarea corectă a tipului histopatologic tumoral şi a mutaţiilor genetice, pentru că nu există un program și nici un protocol de testare genetică/testare comprehensivă genomică la nivel național pentru biomarkerii validați pentru diagnosticul de precizie al cancerului și inițierea terapiei țintite.

În legătură cu TRATAMENTUL, s-a aprobat ca obiectiv Crearea unui fond de inovație în sănătate și reducerea timpilor de acces la rambursare a tuturor medicamentelor innovative – veriga lipsă, până acum, a sistemului de compensare din România.

România are una din cele mai mari rate a deceselor evitabile din Uniunea Europeană. Unul din doi români au murit înainte de vreme, deși decesul ar fi putut fi evitat dacă boala ar fi fost depistată şi tratată la timp şi cu eficienţă de cadrele sanitare utilizând tehnologiile medicale inovatoare disponibile. Mortalitatea evitabilă a fost de două ori și jumătate mai mare decât rata globală din UE în 2015 și nu converge către nivelul UE. Aceste date reflectă performanța de ansamblu a sistemului medical românesc.

România se află pe ultimul loc în ceea ce privește timpul de așteptare al pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație. Timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 zile).

Din cele 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016-2019, doar 39 medicamente (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. În aceeași perioadă, Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55.

Întrebare: Aminteaţi că Planul are în vedere, pentrzu prima dată şi segmentul de îngrijire…

Răspuns: Da,s-a decis introducerea și finanțarea unei proceduri de ÎNGRIJIRE paliativă la pacienții cu cancer aflați în afara programului de chimioterapie/terapie biologică, precum și realizarea și finanțarea unei proceduri pentru terapia suportivă la pacienții cu cancer în timpul programului de chimioterapie/terapie biologică.

În cadrul acestui capitol s-a decis şi introducerea unor obiective legate de: Standardizarea acordării consilierii specifice pacientului oncologic atât din punct de vedere al unui plan general de alimentație cât și din punct de vedere psihologic; Standardizarea unui plan de informare și consiliere a aparținătorilor în vederea destigmatizării bolii și a reintegrării mai facile a pacienților în activitățile zilnice obișnuite;  Creșterea calității vieții supraviețuitorului de cancer. 

Medicina Personalizată va avea un rol determinant în managementul pacientului oncologic, în toate etapele, pornind de la prevenție până la viața după învingerea cancerului.

Întrebare: Şi când vor începe să producă efecte prevederile Planului Național pentru Prevenirea și Combaterea Cancerului?

Răspuns:  Conform legii, normele tehnice pentru implementare vor trebui elaborate şi aprobate într-un termen de şase luni de la promulgare…

Întrebare: Puteţi să schiţaţi o radiografie a modului în care acest flagel afectează societatea contemporană?

Răspuns: Datele oficiale de referinţă sunt cele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) raportate la anul 2020 şi care estimează la 10 milioane decesele provocate de cancer, adică una din 11 femei și unul din 8 bărbați.  

Pe de altă parte, estimările World Cancer Report 2020, arată că atât incidența cât și prevalența acestei afecțiuni sunt în creștere, ceea ce ne obligă la măsuri imediate pentru limitarea poverii bolii, cum am mai spus.

În Uniunea Europeană (UE), în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer și 1,3 milioane decese datorate acestei maladii iar în România, conform

Globocan, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 noi cazuri de cancer (53.881 cazuri la sexul masculine și 45.005 cazuri la sexul feminin) și 54.486 decese (31.886 decese la sexul masculin și 22.600 decese la sexul feminin).

Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare, colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară. La sexul feminin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate la: sân, colorectal, col uterin, plămân, corp uterin.

La sexul masculin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: plămân, prostată, colorectal, vezica urinară şi stomac.

…Şi, în final, adresez mulţumiri întregului grup de lucru pe care l-am coordonat şi care a muncit în mod continuu pentru ca acest Plan Național pentru Prevenirea și Combaterea Cancerului să devină realitate.