Dan MIHĂESCU ■
L-am vizitat deunăzi pe imamul Muurat Iusuf, Şeful Cultului Musulman din România, să văd cum se mai nevoieşte în postul cel mare al Lunii Ramazan, când zburdă ca mielul pe câmpie pentru a petrece tradiţionalele răgazuri de rugăciune la geamii şi de reculegere fraternă, religioasă, după asfinţit, în jurul meselor de Iftar, în comuninăţiţile locale.
Era după vizita făcută comunitîţii constănţene de ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite Ale Americii, Kathleen Kavalec urmată de Iftarul cu 200 de invitați, organizat la Hotelul J. W. Mariott din Bucureşti în colaborare cu Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC), cu sprijinul Societăţii Naționale Nuclearelectrica (SNN) SA, în compania prietenilor comunității musulmane din România.
La eveniment au participat, zice muftiul, vicepreședintele Camerei Deputaților, Vasile Daniel Suciu, Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Alina Corbu, viceprim-ministrul Kelemen Hunor, consilierul prezidențial Sergiu Nistor, Bogdan Moroiu, consilier al SSC, directorul SNN SA, Cosmin Ghiță, parlamentari români, reprezentanți ai celorlalte culte recunoscute în țara noastră, diplomați acreditați în România, oameni de afaceri români și străini, reprezentanți ai administrațiilor centrale și locale, ai unor instituții publice, reprezentanți ai comunităților turcă și tătară din România, reprezentanți ai fundațiilor islamice care își desfășoară activitatea în România. Oaspete de seamă a fost, la acea cină tradiţională confesională, Muftiul Ucrainei, Ayder Rustemov, care a adus mesajul comunității musulmane din țara vecină greu încercată de peste un an de război.
Întrebându-l în câte comunităţi a participat la slujbele Teravih, şi la Iftar, seara, după răsăritul primei stele, când se încheie postul total de peste zi, Muftiul Muurat răspunde cu jovialitatea-i specifică: peste tot în ţară, oriunde confraţii au organizat sau ne-au invitat să facem împreună.
“Ştiţi, în România Cultul Musulman, prin Muftiat, are în proprietate şi adminstrează, în conformitate cu legea, prin comunităţile religioase locale, 83 de lăcaşuri de cult, geamii şi moschei în care oficiază un personal clerical alcătuit din 60 de imami. Sunt şi vre-o 15 geamii nefuncţionale din lipsa credincioşilor dar în toate cele 41 de judeţe şi în Munipiciul Bucureşti avem comunităţi vechi, cu tradiţie. În România, conform datelor din ultimul recensământ s-au declarat că trăiesc 58.100 de cetăţeni de confesiune islamică dintre care 44.000 aparţin minorităţilor etnice autohtone tradiţionale, tătari şi turci, 7.000 sunt musulmani de naţionalitate română şi alţi 7.100 s-au înregistrat drept credincioşi musulmani dar nu şi-au declarat originea etnică”, a răspuns Muftiul
M-am interesat şi despre comunitatea musulmană din Timişoara, dacă a primit vizita Muftiatului, ştiut fiind faptul că recent persoane care s-au revendicat reprezentanţi ai ei au reclamat condiţii improprii de desfăşurare a vieţii confesionale, în contextul unei spectaculoase creşteri a membrilor ei?
“În Municipiul Timişoară este una dintre vechile comunităţi islamice din România, de pe vremea când această regiune istorică a făcut parte din Imperiul Otoman. Aici, cei 918 membrii ai Comunităţii aflată în evidenţa şi sub rânduiala Muftiatului Cultului Musulman din România, primesc asistenţă şi servicii religioase prin grija statului român, în conformitate cu legile ţării. Dacă sunt cetăţeni români aparţinând altor etnii sau rezidenţi străini care se declară musulmani şi solicită asistenţa Muftiatului pentru integrarea în comunităţile locale şi participarea la viaţa confesională, uşa este întotdeauna deschisă fraţilor de credinţă. Noi am vizitat toate comunităţile musulmane din România şi ne-am interesat despre nevoile lor pentru a le ajuta. Muftiatul este singura instituţie de reprezentare a credincioşilor în relaţia cu statul român, dar dacă un anumit grup de credincioşi se declară comunitate şi îşi revendică statut etnic inexistent, respectiv arab, şi nu activează sub orânduiala instituţională statuată prin lege, nu putem spune că aparţine Cultului Musulman din România.
Este în spiritul religiei noastre să ne bucurăm de cumuniunea fraternă islamică, să congregăm oriunde ne aflăm şi ne identificăm iar prin forma de organizare specifică, recunoscută şi ocrotită de statul român, am perpetuat tradiţiile culturale şi religioase pe actualul teritoriu al României de peste 600 de ani, în special în Dobrogea.
Trebuie recunoscut faptul că după Revoluţie, în România, odată cu extinderea libertăţilor şi drepturilor democratice, au apărut centrele culturale de servicii islamice a căror activitate este organizată conform reglementărilor OG Nr. 26 30/01/2000 şi funcţionează ca fundaţii, ce desfăşoară şi slujbe şi învăţământ religios. În fiecare judeţ sunt cel puţin două astfel de centre islamice iar în judeţul Constanţa chiar trei, iar la Bucureşti vreo cinci, deci în total depăşesc numărul geamiilor oficiale, iar personalul clerical este asigurat de imami ce, de regulă, nu au nicio legătură cu Muftiatul Cultului Musulman din România. Exceptând trei imami veniţi oficial în ţară, prin ambasada unui stat islamic, ceilalţi nu sunt obligaţi de nicio reglementare legislativă să presteze serivicii religioase cu avizul Muftiatului şi la fel, nici lăcaşele de cult în care ţin slujbe la centrele culturale islamice, nu se supun niciunei autorizări de natură religioasă. Poate doar avizul pompierilor pentru securitate la incendii.
Deci, răspunzând întrebării dumneavoastră, aşa stând lucrurile, noi Muftiatul, clerul oficial islamic al statului român cu cei 51.000 de credincioşii musulmani ai noştri putem fi în comuniune spirituală şi religioasă cu aceşti confraţi ai noştri, care se roagă şi postesc, în Luna Ramazan, pe teritoriul patriei, doar dacă ei doresc acest raport şi recunoaştere confesională în locul unei segregări etnice pe care nu o găsim în spiritul islamului.”, a concluzionat Muftiul Muurat Iusuf. Luna Ramazan din anul islamic 1444 a început pe data de 23 martie şi se încheie pe 21 aprilie 2023, în mod tradiţional şi cultic fiind marcată de abstinenţa totală credincioşilor practicanţi de la mâncare şi băutură pe parcursul întregii zile, de la răsărilor soarelui şi pînă la apus şi abţinerea de la orice desfătări trupeşti. Alimentaţia şi hidratarea este permisă doar noaptea, după răsăritul primei stele iar mesele din post, ce au caracter de comuniune confesională confesională se numesc Iftar şi sunt servite în familie, cu rude, prieteni, confraţi de religie, după participarea la slujbele speciale de la geamie, din această perioadă când se citeşte tot Coranul, denumite Teravih. În a 27-a Noapte a Lunii Ramazan corespunzător nopţii de 17/18 aprilie 2023, se celebrează Noaptea de Kadir (Noaptea Destinului) ce semnifică noaptea în care Allah a început revelarea Coranului cel Sfânt, profetului Muhammad, prin intermediul arhanghelului Gabriel. Luna Ramazan se încheie cu ridicarea postului cel aspru, considerat unul dintre cei cinci stâlpi de bază ai islamului şi este celebrată pe parcursul a trei zile de agape familiale.
