Acasă Social Jurnaliştii cer normele de protecţie europene pentru exercitarea profesiei în România

Jurnaliştii cer normele de protecţie europene pentru exercitarea profesiei în România

640
0

Dan MIHĂESCU 

Federația Internațională a Jurnaliștilor (FIJ) împreună cu grupul său regional – Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ) au salutat Recomandarea Comisiei Europene (CE) prezentată joi, 16 septembrie, de către vicepreședintele executivului european, Vera Jourova, „privind asigurarea siguranței jurnaliștilor, informează un comunicat de presă transmis de Sindicatul Român al Jurnaliştilor (SRJ) MediaSind.

Potrivit sursei citate, FIJ şi FEJ au solicitat CE instituirea  rapidă a unui mecanism de monitorizare a statelor UE privind asigurarea protecției jurnaliștilor și a liberului acces la informațiile de interes public. De asemenea, cele două organizaţii au cerut membrilor afiliați să se asigure că această Recomandare este pusă în aplicare la nivel național și că sindicatele și asociațiile jurnaliștilor vor fi implicate în proces, așa cum se precizează și în documentul CE.

Referindu-se la acest subiect, Cristi Godinac – preşedintele SRJ MediaSind, membru fondator al Federației Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind – organizație afiliată cu drepturi depline la FIJ şi FEJ, a spus că susține  Recomandările CE și cere autorităților Române să le implementeze de urgență, considerându-le deosebit de importante pentru jurnaliștii din România deoarece, spre deosebire de alte categorii profesionale, aceștia nu sunt protejați în niciun fel în exercitarea muncii lor.  Mai mult, jurnaliștii români se confruntă cu o serie de piedici chiar din partea autorităților statului în respectarea și aplicarea Legii privind informațiile de interes public astfel că cea mai mare instituție de presă a statului, Televiziunea Română, este campioana nerespectării Legii privind accesul la informații publice, pe rolul instanțelor aflându-se zeci de  acțiuni depuse  de MediaSind și de membrii săi pentru refuzul conducerii de a respecta legislația națională, dar și europeană.

“Prin natura meseriei, jurnaliștii prestează o muncă în interes public, iar autoritățile române trebuie să înțeleagă că jurnalismul este un bun public”, a precizat Cristi Godinac.

În cadrul conferinței de presă, susţinută joi, Vera Jourova a adus un omagiu tuturor jurnaliștilor atacați, în special celor care au plătit “cel mai mare preț pentru exercitarea profesiei-viaţa lor”. De asemenea, vicepreşedintele CE a evidențiat şi impactul pandemiei COVID-19 asupra înrăutățirii condițiilor de muncă ale jurnaliștilor în Uniunea Europeană, menționând că 900 de jurnaliști și lucrători din mass-media au fost atacați în Uniunea Europeană și în țările candidate în 2020.

„Acest lucru nu trebuie să continue, acest lucru nu trebuie să se întâmple. Niciun jurnalist nu ar trebui să moară sau să fie rănit pentru că și-a făcut treaba. Astăzi, cerem statelor membre să acționeze și propunem o serie de măsuri pe care ar trebui să le ia ”, a declarat comisarul Jourova. Ea a promis să se angajeze cu statele membre în mod individual, precum și în cadrul Consiliului European.

„Acesta este un apel foarte puternic adresat statelor membre: nu subestimați amenințările și semnele de avertizare că jurnaliștii se află sub riscuri reale”, a adăugat ea.

Recomandarea cere statelor membre UE:

  1. Investigarea și urmărirea în judecată pentru toate faptele criminale comise împotriva jurnaliștilor;
  2. Inițierea cooperării între autoritățile de aplicare a legii, jurnaliști și asociațiile care reprezintă jurnaliștii;
  3. Susținerea înființării unor mecanisme independente de răspuns rapid pentru a ajuta jurnaliștii care au nevoie de consiliere juridică, asistență psihologică, adăposturi, linii de asistență de urgență;
  4. Asigurarea accesului la informații, conferințe de presă și surse de informații;
  5. Promovarea instruirii pentru autoritățile de aplicare a legii, judecători, procurori;
  6. Asigurarea protecției sociale împotriva șomajului, bolii, invalidității, pensionării și riscurilor profesionale, inclusiv pentru jurnaliștii care desfășoară activități independente.

În plus, îndrumările specifice abordează rolul jurnaliștilor în timpul protestelor și demonstrațiilor, siguranța online şi offline și abilitarea digitală, precum și protecția jurnalistelor de sex feminin și a celor aparținând grupurilor minoritare care se confruntă cu amenințări speciale.

În context, președintele EFJ, Mogens Blicher Bjerregard, a declarat: “Salutăm această recomandare, care acoperă și situația socială și economică a jurnaliștilor și menționează în mod explicit jurnaliștii independenți (freelancer). De asemenea, evidențiază organismele de autoreglare a mass-media ca părți interesate cheie în prevenire, sensibilizare și formare – alături de asociațiile jurnaliștilor și sindicatele, acestea din urmă nefiind menționate în mod explicit. Toate acestea demonstrează angajamentul Comisiei de a apăra în continuare valorile democratice pe care se întemeiază Uniunea Europeană. În același timp, este regretabil că am ajuns la o situație în care Uniunea Europeană trebuie să reamintească statelor obligațiile lor de bază. Aceasta dovedește, în mod implicit, pasivitatea statelor atunci când vine vorba de apărarea libertății presei și a condițiilor de muncă decente pentru jurnaliști”.

La rândul său, Renate Schroeder, directorul EFJ a subliniat că regret faptul că acest document a rămas la stadiul de simplă recomandare şi CE nu merge mai departe în stabilirea unui mecanism de evaluare a implementării celor 30 de puncte de către statele membre.

“Trebuie să putem arăta cu degetul către acele state care nu fac suficient pentru a proteja jurnaliștii și lucrătorii din mass-media. Facem apel la Uniunea Europeană să instituie un mecanism de evaluare independent pentru a denunța statele care dăunează jurnaliștilor și pun în pericol dreptul public de a fi informat”, a subliniat Schroeder.

IFJ și EFJ solicită în continuare membrilor săi să se asigure că această recomandare este pusă în aplicare la nivel național și că sindicatele și asociațiile jurnaliștilor vor fi implicate în proces.

“Recomandarea privind asigurarea siguranței jurnaliștilor” vine a doua zi după discursul annual privind Starea Uniunii adresa de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care a inclus pentru prima dată o declarație puternică în favoarea libertății presei.

Publicitate
Articolul precedentCapitularea lui Stalin
Articolul următorStrigătul tăcerii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.