Acasă Eveniment Cu 2.000.000 euro cheltuiţi din fonduri UE pentru turismul subacvatic la...

Cu 2.000.000 euro cheltuiţi din fonduri UE pentru turismul subacvatic la Marea Neagră, statul român a oferit Marinei Militare monopolul scafandreriei de agrement

1510
0
Arhiva Constanţa

Dan MIHĂESCU ■

Cine oare nu s-a visat, măcar odată, în copilărie, companion al miticului căpitan Nemo sau scafandru la bordul lui Nautilus, în explorarea tainelor civilizațiilor ascunse ale oceanului planetar, răsfoind cu emoție romanele lui Jules Verne ‘Douăzeci de mii de leghe sub mări’ sau ‘Insula Misterioasă’? Sau care român nu aștepta cu frenezie, la televizor, expedițiile subacvatice ale oceanologului Jacques-Yves Cousteau și echipajului navei Calypso, în căutarea perpetuă a Atlantidei, chiar și pe țărmurile vestice ale Pontului Euxin, la gurile străbunului Danubius?

Iată însă că acum, incursiunile submerse la situri arheologice de pe platoul continental dobrogean al Mării Neagre, atât cât se întinde el pe litoralul românesc și bulgăresc, sunt accesibile şi turiștilor, iubitorii de mare și istorie, grație proiectului HERAS — ‘Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre şi continuat cu ‘Rute submerse pentru turismul cultural din vestul Mării Negre’ inițiate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Clubul de Scufundări Subacvatice Respiro, Muzeul de Istorie Cavarna și Institutul de Oceanologie din Varna, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România — Bulgaria 2007-2013 și finanțate în total cu peste 1,9 milioane de euro.

Coordonatorul proiectului HERAS, conf. univ. dr. Glicherie Caraivan, mărturisește că asistăm, de fapt, la încununarea visului de la începutul anilor ’60, al pionierului arheologiei subacvatice în România, comandorului Constantin Scarlat, cel căruia îi datorăm și prima hartă a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre. ‘HERAS a fost un proiect interdisciplinar geo-arheologic prin care au fost studiate siturile arheologice din bazinul de vest al Mării Negre pentru a fi introduse în patrimoniul cultural.  

Dr. Glicherie Caraivan (stânga) şi comandorul Constantin Scarlat la bordul unei nave de cercetare în 1968

‘În fapt, obiectivul principal l-a reprezentat indentificarea unor ținte localizate până acum din observațiile primare, chiar empirice, ale unor martori precum pescarii, spre exemplu; întocmirea hărților și promovarea acestora ca obiective de interes patrimonial subacvatic, pentru pasionaţii turismului de aventură, scufundătorilor în general. Vizitarea acestor situri poate avea atât scop științific, cât și de agrement, de palmares personal, pentru unii scufundători, sau de vizualizare a obiectivelor de patrimoniu, spune Glicherie Caraivan.

Harta incursiunilor submerse la situri arheologice de pe platoul continental dobrogean al Marii Neagre, atât cât se întinde el pe litoralul românesc și bulgăresc, ce vor fi accesibile turiștilor, iubitorilor de mare și istorie, grație proiectului HERAS — Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’ a contribuit ulterior la stabilirea celor cinci trasee turistice subacvatice la epavele de pe platoul continental al ţărmului românesc, valorificate astfel prin proiectul conex, Rute submerse pentru turismul cultural din vestul Mării Negre’, finanţat prin programul european (EASME/EMFF/2015/1.2.1.8/03/ SI2.742021), cu alţi 500.000 de euro.

Cea mai mare a proiectului a constat în derularea campaniilor de teren, ceea ce incumbă cam 90% din munca specialiștilor români și bulgari, şi ca să înțelegem ce a înseamnat asta să facem referință doar la faptul că opinia generală a arheologilor și cercetătorilor marini, până la lansarea acestui demers, era că patrimoniul cultural submers este cunoscut, localizat și cercetat în procent de maxim 5%, în zona litoralului româno-bulgar.

La rândul său, dr. Constantin Chera, cercetător al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, din Constanța zice că în prima etapă, munca echipei HERAS, de culegere a informațiilor, de catagrafiere și cartografiere, a început din zonele cele mai nordice ale litoralului românesc, acolo unde se știe că au fost așezări omenești din cele mai vechi timpuri. ‘Și este cazul Cetății Histria — unde există un veritabil oraș imers, la Corbu-pe plajă, unde investigațiile magnetometrice și electrometrice ne indică continuitatea siturilor pe linia țărmului, la Năvodari, pe Insula Ostrov de pe Lacul Tașaul unde este o așezare inundată ce datează din preistorie, la Tomis — cartiere ale cetății ce se află sub nivelul mării, ca și la Callatis, la Tuzla, 23 August, la Eforie și dincolo de frontieră, începând de la Durankulak unde se află prima așezare umană, din lume, construită din piatră, de către oameni’ — subliniază Chera. Dar cât de mult vor fi extinse cercetările pe platoul continental al Mării Negre? ‘Până la izobata de 40 de metri, adică până unde pot ajunge scafandri autonomi experimentați. Facem investigații electromagnetice și de magnetografie cu aparatură de geofizică, cu sonar lateral, ROV și chiar un submarin — utilizat de colegii bulgari. Pornim de la circa 1000 de posibile ținte semnalate de pescari ca așa zise agățători — acestea fiind primele indicii că în zonele respective există potențiale obiecte de interes pentru arheologia submarină, epave de nave, avioane sau zone antice de locuire. Apoi mai sunt și zonele cavernicole, mai puține pe teritoriul românesc, mai multe la bulgari care pot fi de interes pentru pasionații de scufundări, și acestea reprezentând premise pentru un turism de aventură’- a conchis dr. Glicherie Caraivan.

Faleza de la Capul Caliacra – Bulgaria

Și pentru că cercetătorii sunt de regulă oameni chibzuiți și principalul comandament al muncii lor este punerea în valoare a comorilor de patrimoniu și mai ales prezervarea siturilor identificate, proiectul HERAS a avut și o importantă componentă de formare a ghizilor subacvatici autorizați să lucreze cu ‘harţile comorilor’ submarine întocmite acum. ‘În România sunt în evidențele oficiale cam vreo 20 de cluburi de scufundători și pentru că magia comorilor subacvatice naște întotdeauna pasiuni — uneori chiar periculoase, am gândit acest proiect și cu o latură formativă și astfel am pregătit și am atestat scufundători care vor avea acces la harta siturilor de patrimoniu imers și care de acum sunt singurii ghizi autorizați să asiste amatorii de turism de aventură la imersiunile de la situri. Ei au parcurs, în cadrul proiectului finanţat cu fonduri UE, un instructaj de arheologie submarină, de legislație de patrimoniu național protejat și au aprofundat un ghid de bune practici astfel că după susținerea examenului de atestare au fost certificaţi ca singurii ce au responsabilitatea vizitării acestor obiective, alături de cei care practică turismul subacvatic, de agrement’, a explicat Caraivan. Din păcate însă, la scurt timp după finalizarea proiectului şi atestarea ghizilor submarini, legislaţia română în privinţa formării şi certificării scafandrilor a fost completată de legiutori astfel încât calificarea lor ca scafandri de agrement prin acest proiect european a devenit caducă, singura autoritate care are dreptul să pregătească şi să autorizeze scafandrieri, în România, fiind doar Centrul de Scafandri din subordinea Forţelor Navale Române, aceasta fiind unica profesie militarizată în proporţie de 100%, din ţara noastră, în comparaţie cu pilotajul avioanelor, conducerea navelor şi ambarcaţiunilor, salvarea vieţilor omeneşti (pompieri) etc, spune Mircea Popa, unul dintre parterii în proiect.

‘Din vara acestui an, chiar când practic s-a finalizat şi suplimentul de la proiectul HERAS, ‘Rute submerse pentru turismul cultural din vestul Mării Negre’, finanţat prin programul european (EASME/EMFF/2015/1.2.1.8/03/ SI2.742021), cu 500.000 de euro, România a devenit singura ţară europeană, probabil cu excepţia Belarus, unde turism subacvatic mai poţi să faci doar la UM 02145 – Centru de Scafandri din Constanţa, din cauza monopolului de stat legalizat în favoasrea acestei unităţi militare’; a precizat Popa directorul Respiro Society – Underwater Research.

În final, prin interconectarea celor două proiecte europene: HERAS –‚Moștenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre’ şi ‘Rute submerse pentru turismul cultural din vestul Mării Negre’, autorităţile au reuşit să creeze în premieră absolută un nou produs de agrement turistic, atât pe litoralul românesc cât şi pe cel bulgăresc, punând la dispoziţie trasee subacvatice ghidate la obiective arheologice submerse. Specialiştii români implicaţi susţin că cele cinci trasee subacvatice au un potenţial de a atrage peste 10.000  vizitatori anual, în perioada aprilie-noiembrie, la noi în ţară fiind înregistrate oficial 24 de cluburi de scuba diving în timp ce la bulgari funcţionează 40 de astfel de centre.  În acelaşi timp cele patru rute turisctice combină evenimente sau obiective de relevanță culturală, religioasă, folclorică, festivaluri, situri arheologice terestre sau muzee din România și Bulgaria, inclusiv o expoziție permanentă cu descoperiri arheologice, artefacte și metode de investigare obținute în urma derulării acestui proiect.

Epava subacavtica platoul continental al Marii Negre jud Constanta imagine sonar lateral

Acest lucru îl reliefează, de altfel, și președintele Societății de Scufundări Subacvatice RESPIRO, Mircea Popa, care opinează că cea mai importantă latură a acestui proiect rezidă în conservarea, restaurarea, catalogarea artefactelor și analizarea rezultatelor de către specialiști, datele obținute urmând a fi prezentate în publicațiile științifice și informative precum și în expoziții tematice organizate cu materialul colectat de la fiecare sit arheologic (de exemplu zona Tomis) sau de la mai multe situri arheologice în funcție de o temă specifică, cum ar fi rutele maritime comerciale din bazinul Mării Negre, spre exemplu.

HERAS este un proiect comun între oamenii de știință români și bulgari, în care ne propunem să investigăm platoul de vest a Marii Negre de la Dunăre până la Capul Kaliakra. Obiectivele proiectului sunt de a descoperi, conserva și promova patrimoniul arheologic subacvatic din această regiune. Zeci, poate sute de epave și situri arheologice așteaptă să fie explorate. Pornind de la siturile din perioada elenă și romană și până la epavele moderne, această zona nu a fost niciodată explorată într-o manieră științifică și exhaustivă. Ca mod de abordare a problematicii, etica proiectului HERAS constă în analizarea arhivelor și a documentelor vechi, în scopul de a determina locații probabile ale vestigiilor arheologice. În acest scop folosim tehnologii nonintruzive pentru cartarea siturilor iar lucrările arheologice se realizează la cele mai înalte standarde, folosind baze de date specifice, inventariere arheologică, desene, cartografiere, fotografiere, filmare și analiză fotogrametrică’, a declarat, Mircea Popa.

Conform broşurii publicate la finalul proiectului ‘Rute turistice culturale subacvatice în vestul Mării Negre’ (Western Black Sea Underwater Cultural Tourist Routes) (EASME EMFF/2015/1.2),  finanţat de UE din  Fondul European Maritim şi pentru Pescuit/2015 prin Agentia  Europeana Executivă pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii cu 500.000 de euro, au fost selectate şi clasificate patru rute majore într-un nou pachet turistic transnațional după cum urmează: 1) Ruta Epavelor  și a recifilor artificiali, 2) Ruta Muzeelor cu artefacte  arheologice subacvatice, 3) Ruta comerţului  antic subacvatic (situri arheologice subacvatice și artefacte şi 4) Ruta ariilor protejate subacvatice.

RUTA  I: EPAVE  ȘI  RECIFILOR ARTIFICIALI DIN VESTUL MARII NEGRE – RO

Traseu  I: Portul turistic  Tomis Constanţa,  epava „Arkadia” ,  epava „Shchuka  213”, înapoi în  Portul turistic  Tomis Constanta    26,7 Mile Marine

Traseu   II : Portul turistic Tomis Constanţa, epava „Sadu”, epava „You Xiu”, epava „Paris”- înapoi în Portul turistic Tomis Constanţa – 7,2 Mile Marine

Cel mai grav accident naval din istoria portului Constanta s-a produs la 4 ianuarie 1995, cand doua nave au lovit digul nordic, in timpul unei furtuni puternice cu valuri de 10 metri inaltime. S-au scufundat dupa coliziune, fara supravietuitori.  Cele doua nave au fost „You Xiu”, inregistrata in Hong Kong si „Paris”, inregistrata în Malta.

Traseu  III : Portul turistic Tomis Constanţa, epava „Moskva”, epava „Sophie”,  înapoi în Portul turistic Tomis Constanţa – 28.7 Mile Marine.

Traseu  IV: Portul turistic Tomis Constanţa, epava „Medy”, epava „Nicholas” înapoi în  Portul turistic Tomis Constanţa – 28,5 Mile Marine.

Traseu  V: Portul turistic Tomis Constanţa, epava Maria Bacolitsa, epava unui submarin clasa M, înapoi în  Portul turistic Tomis Constanţa – 37,6 Mile Marine.

RUTA  I: EPAVE  ȘI  RECIFILOR ARTIFICIALI DIN VESTUL MARII NEGRE -BG

Traseu  I : N Bulgaria -zona Tyulenovo:  Epava „STEFAN KARADZHA”

Traseu  II: S Bulgaria-zona Sozopol: Epava „MOPANG” şi Epava „PIONER”.

Traseu  III: S Bulgaria-zona Sozopol: Epava „PIONER şi Epava „RODINA”

II RUTA MUZEELOR DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE DIN VESTUL MARII NEGRE

RUTA III:  DRUMURI  COMERCIALE ANTICE SUBMERSE  (artefacte si situri arheologice submerse)

RUTA IV ARII PROTEJATE SUBMARINE ROMÂNIA

RUTA IV: ARII PROTEJATE SUBMARINE- BULGARIA

I  NORDUL   BULGARIEI   

Harta: arii protejate vizitate şi selectate MPA`s (NATURA 2000)

 BG0000573 Complexul Kaliakra

II  SUDUL  BULGARIEI   

Publicitate
Articolul precedentTeritoriile Ocupate ale României – „sacrificiu istoric” ilegitim al unui preşedinte în contradictoriu cu jurământul de învestitură
Articolul următorȘi Domnul zise: Să se facă lumină!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.