Paloma PETRESCU – expert în educaţie ■
Ca într-un cerc perfect, anul 2022, pentru Educaţie, a început în aceiași termeni în care s-a încheiat 2021: nemulțumiri, proteste, reproșuri. La finalul lui 2021 a fost despre reorganizarea Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), iar în urma consultării publice din a treia zi de Crăciun, iniţiatorul, Ministerul Educației (ME), a retras proiectul incomplet și viciat de prevederile cu vizibilă intenție de politizare a structurii, de pe fluxul de aprobare. Nu am înțeles nici acum care era urgența promovării acelui act normativ, având în vedere că în contextul proiectului „România Educată” este necesară, mai întâi revizuirea și completarea legii de funcționare a ARACIP, abia apoi revizuirea, completarea și aprobarea prin HG a regulamentului de funcționare a instituției. De ce pune ME carul înaintea boilor? O fi despre completarea organigramei cu personal care s-a remarcat în procesul lipirii afișelor electorale?
Rămânem vigilenți, mai ales că în agenda Secretariatului General al Guvernului (SGG), se vede planificarea adoptării acestui HG în 25 ianuarie 2021, dată până la care trebuie obținute toate avizele.
http://sgglegis.gov.ro/legislativ/domeniu.php?id=200
Azi însă vă propun să vorbim despre bursele elevilor, subiect de mare actualitate la început de an, care a creat nemulțumiri în rândul elevilor și al părinților, dar și confuzie în mintea celor care încă mai cred în nevoia și beneficiile educației.
Pornim de la constatarea conform căreia, azi, adulții, inclusiv profesorii și decidenții din educație, pun mult prea mult accent pe obținerea de performanțe din partea elevilor în timp ce eșecurile în educaţie, ascunse sub preş ca să nu atârne greu la o evaluare calitativă, sunt puse exclusiv în seama elevilor sau a adversarilor politici.
Să explic:
Ministerul educației a stabilit prin Ordin de Ministru (OM) nr. 5870/22.12.2021 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/250165 criteriile de acordare a burselor, iar prin HG 1094/2021 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/247358 s-a stabilit cuantumul burselor care, legal, pot fi acordate elevilor înmatriculați în învățământul de stat cu frecvență în România.
În 2022 Ministerul educației preconizează că vor beneficia de burse 537 477 elevi, din care:
- 347 000 burse de merit
- 156 000 burse sociale.
Conform site-ului www.edu.ro , pentru acordarea burselor în anul 2022 a fost alocată, prin Legea bugetului de stat nr. 317/2021, suma de 1,031 miliarde lei din bugetul de stat, din sume defalcate din TVA (creștere de 60% față de execuția anului 2021). Cuantumul burselor, așa cum a fost aprobat prin HG menționat mai sus, pentru anul 2022 , diferă în funcție de scopul pentru care se acordă, astfel:
Bursa de performanță – 500 lei
Bursa de merit – 200 lei
Bursa de studii – 150 lei
Bursa socială – 200 lei
Ministerul Educației mai are în portofoliu două programe pentru sprijin social:
- Programul bani de liceu – 22 853 beneficiari pentru care s-a previzionat bugetul de 51,4 milioane lei. Cuantum de 250 lei/beneficiar
- Programul burse profesionale – 99 969 beneficiari pentru care s-a previzionat bugetul de 176,5 milioane lei. Cuantum 200 lei/beneficiar.
Sistemul de burse, prevăzut de Legea educației naționale 1/2011, este binevenit, având în primul rând scopul de a sprijini participarea la educație, diminuarea părăsirii timpurii a sistemului de educație a copiilor și tinerilor care provin din grupuri dezavantajate, din medii vulnerabile de orice tip. Desigur că și performanța trebuie stimulată, dar nu recompensată în bani, în opinia mea.
Să înțelegem că aproximativ 38% dintre cei 1 420 000 de elevi înmatriculați în 2021 vor primi bursă în 2022?
În 2017, în UE, România se situa pe primul loc la analfabetism funcțional (42% dintre tinerii de 15 ani), fiind depășită doar de Albania. La nivelul Europei analfabetismul funcțional se situa în jurul valorii de 20% , cu ținta de atingere a procentului de 15% pentru 2020.
Putem constata din aceste date că numai 22% dintre elevi merg la școală în 2022 ca să învețe pentru ei, pentru viitorul lor. Oare elevii de azi mai învață pentru ca să știe? Sau învață pentru recompense? Pentru bani? Este acesta un stil de motivare pentru învățare? S-a făcut o analiză cost – beneficiu?
Conform studiilor de specialitate, analfabetismul funcțional este definit drept incapacitatea individului de a înțelege un text citit la prima vedere, dificultatea de a efectua operații matematice elementare; persoanele respective ne putând formula un punct de vedere scris sau oral, după parcurgerea unui text. Analfabetismul funcțional se manifestă la orice nivel de educație, dar debutează în primii ani de școală.
Profesorul William Brozo (profesor la George Mason University in Fairfax, Virginia) a studiat acest fenomen în Bulgaria, Macedonia și Romania și a găsit ca element comun „orientarea sistemului de educație către performanță” – prin performanță a se înțelege aici parcursul elevului pentru promovare, încheierea ciclurilor de școlarizare cu note cât mai mari, calificative de „foarte bine” etc.
Știm că doar aproximativ 1% dintre elevi participă la concursuri și olimpiade, fac performanță; dar ceilalți 99%? Pentru ei ce face sistemul de educație?
Conform datelor de mai sus, sistemul le dă celor aproximativ 38%, bani, sub formă de bursă! Bursă de performanță, bursă de merit, bursă de studiu și ce mai rămâne … bursă socială. Se rezolvă astfel problema analfabetismului funcțional? Cea a participării la propria educație a copiilor și tinerilor? Ceilalți? Ei ce fac?
Nu cumva se abdică de la principiul pedagogic al motivării pentru învățare? Într-un sistem de învățământ care promovează, măcar în vorbe, echitatea, accesul egal la educație și calitatea educației, mesajul care se transmite este din domeniul învățării pentru note, al efectuării sarcinilor de lucru de mai târziu, în viața activă, contra ceva, a unei recompense, deși face parte din responsabilitățile din fișa postului.
Ori, educația presupune nu doar achiziția de concepte ci și formarea de competențe solide, utile și aplicabile într-o viață de adult mulțumit de realizări, de recunoașterea valorii sale. Sunt idealistă! Știu!
Atât timp însă cât nu există standarde unitare de evaluare, notele, acordate subiectiv, nu au relevanță și nu reprezintă un criteriu unitar pentru acordarea burselor.
În opinia mea, dacă m-ar întreba cineva, aș opta doar pentru bursa socială, cu prioritate și bursa de performanță. De ce?
Bursa socială este un mijloc de a sprijini copiii și tinerii înmatriculați în sistemul de învățământ de stat, care provin din medii vulnerabile, din familii cu venituri stabile foarte mici, insuficiente pentru asigurarea dreptului constituțional la educație, din toate punctele de vedere, dar și aici cred că ar trebui alte modalități de acordare a sprijinului pentru ca bursa socială să nu ia alte cărări.
Bursa de performanța este un mijloc de recompensare și sprijin al elevilor care participă la activități suplimentare, extra curriculare, cum sunt competițiile naționale, internaționale.
În condițiile în care bursa de merit se acordă elevilor care reușesc să obțină media anuală de minimum 9,50, acest lucru întâmplându-se în cele mai multe cazuri în mediul urban dezvoltat, cred că este, de fapt o modalitate greșită de stimulare a ceea ce nu ne dorim, învățarea pentru note și nu pentru sine.
Este doar o opinie, dar sistemul de burse ar trebui regândit, astfel încât să sprijine țintele strategice ale României și nu doar să asigure guvernanților o bună imagine publică.
Referitor la măsuri pentru combaterea analfabetismului funcțional îmi propun să revin în atenția voastră, cititorilor, pentru că sunt lucruri simple care pot fi făcute și mă întreb de ce nu le abordează nimeni?
Întotdeauna am ținut partea elevilor, ei sunt nevinovații pentru tot ceea ce greșesc adulții, dar, fără supărare, recunoașterea meritului că ai făcut ce trebuia să faci, nu mi se pare că este un motiv de recompensare.
