Acasă FOILETON România educată și legile care o abuzează

România educată și legile care o abuzează

1373
0

Paloma PETRESCU

Azi, în continuarea foiletonului pe acest subiect, analizăm două momente importante din învățământul secundar inferior: înscrierea în clasa a V-a, finalizarea clasei a VIII-a și trecerea în învățământul secundar superior, învățământul liceal. În proiectul legii învățământului preuniversitar sunt două prevederi care mi-au suscitat interesul, desigur alături de altele pe care le vom analiza împreună în episoadele viitoare.

  • Secțiunea 3, învățământ secundar inferior, la art. 26 (3) se prevede „înscrierea elevilor în clasa a V-a, la unitățile de învățământ care nu dețin clase de nivel primar, se realizează fără evaluări”.

Este adevărat că supunerea copiilor la testări pe discipline la vârsta de 10-11 ani creează emoție, iar aceasta poate să afecteze prestația la momentul respectiv, oricât de bun ar fi copilul la școală. Este la fel de adevărat că la aceste vârste, mici școala ar trebui să stimuleze colaborarea și nu competiția; din păcate însă există un interes foarte mare pentru note mari, pentru frecventarea unor colegii naționale, dar nu din partea copiilor; mai mare decât interesul pentru cunoașterea propriu zisă. Corect! Interesul este al părinților și este dreptul lor să decidă ce este cel mai bine pentru copilul/copiii lor. Dar este sigur mai bine pentru copii sau este vorba despre orgoliul adulților?

Să revenim la prevederile din documentul de lucru numit proiect de lege!

Anual se stabilește planul de școlarizare pentru toate unitățile de învăţământ din rețeaua națională educaţională.

Dacă umărul celor care se înscriu pentru clasa a V-a la un colegiu național este mai mare decât numărul locurilor disponibile, pe unde scoţi cămaşa? Care vor fi criteriile de selecție? Primul venit, primul servit? Ordinea alfabetică? Aberații, știu!

Poate o testare de aptitudini numerice, lingvistice sau specifice, de preferat prin joc, o evaluare prin observare și dialog, a nivelului de dezvoltare socio-emoțională în concordanță cu specificul vârstei? Cred că rolul consilierii și al orientării ar trebui să capete teren, iar încrederea în psihologii/consilierii școlari să fie indiscutabilă. Altfel, fără un sistem de selecție adecvat vârstei, obiectiv și credibil, va fi, un subiectivism extrem, asociat cu conflictul de interese și mita.

Să ne reamintim că pentru copiii supradotați există centrele de excelență, câte dintre ele vor mai fi fiind acum active. Deci să nu stresăm copiii, dar nici să nu îi favorizăm pe unii în dezavantajul altora, întrucât manipularea, fie ea și pozitivă, creează discriminare.

  • În proiectul de lege supus dezbaterii publice, la art. 74 (2) se prevede că unitățile de învățământ cu titlul de colegii naționale pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a înainte de demararea examenului de evaluare națională. Cei admiși în urma concursului de admitere vor fi organizați în clase de excelență, doar dacă respectiva unitate de învățământ solicită și primește statutul de școală pilot. Elevii admiși nu mai participă la evaluarea națională, examen care marchează finalizarea învățământului secundar inferior, gimnaziul.

Ordinul de Ministru (OM) 3732/20.05.2013 cuprinde criteriile care trebuie îndeplinite cumulativ de unitățile de învățământ care au aplicat pentru acest titlu:

  • Contribuție deosebită privind dezvoltarea învățământului, științei, culturii și sportului la nivel local, regional, național și/sau internațional.
  • Activitatea educativă, pedagogică și științifică desfășurată și performanțele profesionale înregistrate de elevii unității de învățământ reflectate în rezultatele obținute la concursurile naționale și/sau internaționale.
  • Perioada de activitate relevantă a unității de învățământ de peste 75 de ani de activitate cu statut de liceu teoretic, pentru acordarea titlului de Colegiu național, respectiv de 50 de ani de activitate de peste 50 de ani, cu statut de liceu industrial/tehnologic/grup școlar/liceu vocațional, pentru acordarea titlului de colegiu.
  • Calitatea personalului didactic titular.
  • Calitatea absolvenților unității de învățământ.
  • Existența cel puțin a două niveluri de învățământ acreditate, în ultimii cinci ani.
  • Existența cel puțin a uni protocol de parteneriat încheiat de liceu cu un agent economic pentru realizarea pregătirii practice a viitoarei forțe de muncă.
  • Implementarea cel puțin a unui proiect cu finanțare externă relevant pentru dezvoltarea unității de învățământ, în ultimii 5 ani..

Conform prezentului ordin de ministru actualele colegii naționale, respectiv colegii au primit aceste titluri, la cerere, pentru că îndeplinesc cumulativ cerințele enumerate mai sus.

Doar două dintre aceste criterii sunt măsurabile, cel referitor la „perioada de activitate relevantă”, precum și cel referitor la „implementarea cel puțin a unul proiect cu finanțare externă”, în timp ce restul…după cât de bine dispusă este comisia care evaluează documentele care prezintă „contribuția deosebită” (când o fi ea deosebită?) şi „calitatea personalului titular”, rezultată din înscrisuri…

Remarcăm cerința referitoare la „perioada de activitate relevantă” de cel puțin 75 de ani pentru colegii naționale, respectiv cel puțin 50 de ani pentru colegii. Măsoară cineva performanța liceelor? Este posibil să existe licee cu performanțe bune, în sensul școlarizării, al ratei mici sau inexistente de abandon școlar, al ratei mari de participare și promovare a examenului de bacalaureat, dar pentru că sunt mai tinere de 75 de ani, respectiv sub 50 de ani nu au dreptul să solicite acordarea acestui titlu, și, implicit, nu au dreptul să organizeze concurs de admitere pentru clasa a IX-a.

Deși împărtășesc ideea de promovare a excelenței în școala românească, lucru care oricum nu a lipsit nici până acum, este îngrijorător faptul că se intervine cu măsuri neunitare în cazul evaluării naționale. Altfel spus, rezultatele de la evaluarea națională nu mai pot fi folosite ca instrument diagnostic, întrucât nu va mai fi analizată performanța întregii cohorte, datorită faptului că elevii care sunt admiși la liceu prin concurs organizat de colegiile naționale NU participă la această evaluare națională la finalul învățământului secundar inferior, gimnazial.

Mă întreb: cum se va proceda în cazul în care toți absolvenții casei a VIII-a ar participa la aceste concursuri, evitând astfel evaluarea națională urmată de repartizarea computerizată pentru clasa a IX-a?

Sigur nu vor putea fi admiși toți pentru că locurile sunt limitate prin planul de școlarizare, dar dacă totuși…? Toate lucrările trebuie verificate în vederea unei admiteri corecte, echitabile. Cred că nu trebuie făcută discriminare între elevi, ori această măsură ar putea să fie văzută ca fiind discriminatorie. De asemenea, profesorii de la colegiile naționale vor fi, foarte posibil, solicitați la maximum de către părinții copiilor pe piața meditațiilor. Valabil mai ales pentru mediul urban!

Își propune ministerul educației să adopte măsuri discriminatorii pentru stimularea accesului la învățământul liceal? Nonsens! Care ar fi criteriile? Evident că nu ar trebui să împărțim elevii în funcție de accesul diferit la educație, pentru că nu este vina lor.

Cred că cea mai firească decizie este aceea de a nu pune accent pe ierarhizare, de a nu împărți elevii între cei de excelență și restul lumii, între școli de excelență și celelalte, această abordare fiind păguboasă din punct de vedere al principiilor pe care se dorește a se întemeia chiar proiectul de lege în discuție, cele de echitate, calitate şi acces egal la educație.

Aș aprecia foarte mult ca autorii documentului de lucru să revină asupra acestei schimbări propuse și să renunțe la scindarea elevilor în excelenți și restul! În concluzie, un învățământ incluziv este acela în care echitatea, accesul și calitatea sunt valori fundamentale.

Fără concurs de admitere la învățământ liceal în loc de evaluare națională și repartizare computerizată!

O altă abordare poate fi: evaluare națională, apoi concurs de admitere la liceu, pentru toți absolvenții de gimnaziu. Pentru cei care nu promovează sau nu participă la concurs de admitere, în etapa următoare se poate proceda la repartizarea computerizată.

În privința evaluării naționale cred că este momentul să ne propunem ca țintă de țară, ca aceasta să urmărească ceea ce știe să facă elevul cu cunoștințele pe care le-a acumulat pe parcursul celor opt ani de școală parcurşi, mai mult decât să scoată în evidență volumul de cunoștințe, ceea ce știe elevul.

Publicitate
Articolul precedentConstanța: Se oprește apa în zona hipermarketului Kaufland 1!
Articolul următorÎn satul Țepeș Vodă din judeţul Constanţa s-a raţionalizat distribuţia apei potabile

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.