Luigi FRIGIOIU ■
„Ca porcul în păpuşoi”, e o expresie frecventă în lumea rurală, cunoscută şi orăşenilor, exprimă gradul de mulţumire, de satisfacere, al unei persoane, precum porcul ghiftuit direct de la sursă, care se dă adormit, preocupat de ceva foarte important, pentru a nu fi îndepărtat de la „borcanul cu miere”, recte lanul de porumb.
Un eveniment epocal, prevestit de un comunicat de presă, anunţă că luni 29 mai, în Sala Magna a Centrului Eparhial de pe Str. Arhiepiscopiei din Constanţa, se va săvârşi Conferința susținută de renumitul Constantin Barbu, academician, profesor universitar doctor, filolog, filozof, teolog etc. și, nu în ultimul rând, eminescolog. De fapt, din profund respect pentru Eminescu, domnul Barbu poartă, la 70 de ani, aceeași frizură avută de „poetul-nepereche” în tumultoasa sa tinerețe.
Suntem ameninţaţi că vor fi prezentate 30 lucrări în 70 volume din Collectio Canonum Dyonisio-Hadriana. Toate cărțile au canonul primului Sinod de la Niceea din anul 325. Manuscrisele din anii 550, 801, 875, 890 au numele Mitropolitului Marcus al Tomisului.
Invitația e adresată de către Academia Tomitană, Arhiepiscopia Tomisului și Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR) – filiala Constanța. M-am bucurat sincer că, în bătrânul Tomis, funcționează și o altă Academie (Tomitană) în afară de, deja, celebra Academie Hagi.
În unele atașamente ale invitației, în antet, e trecut numele Mitropoliei Tomisului care nu există. Pentru că, la malul mării, sub oblodăuirea şi în organizarea BOR (Biserica Ortodoxă Română), funcționează doar Arhiepiscopia Tomisului, aflată sub cârja episcopală a lui Teodosie, pe vremuri, împrumutată lui Mazăre ca recuzită, pentru carnavaluri.
Evident, din ceremonie nu putea lipsi personajul emblematic al orașului, a cărui popularitate e comparabilă cu cea a legendarul actor Jean Constantin sau, chiar, cu renumele internațional atins de Statuia lui Ovidius. Și, da, studiul introductiv despre lucrarea Monumenta Româniae Historica e realizat de ÎPS Acad. Prof. Univ. Dr Teodosie!
● Mișto etichetă, mişto colivă, mişto tămâie, reţeta-i falsă 99,99%! S-o luăm pe rând.
- În Certificatul de naștere, pe impostor îl chema Porcu, după mamă, după tată…Macedon Porcu. Și-a shimbat numele, mai întâi, în Macedon Petrescu apoi, în Teodosie Petrescu. Tinerii prieteni intimi îi spun, cu drag, Teo. Iar băieții cu ochi albaștrii și epoleți cu grade sub sutană de la Mănăstirea SECU, unde dădea cu subsemnatul, i-au ales nume de cod Mache.
- Profesor universitar nu mai e pentru că Senatul Universității Ovidius l-a pensionat legal. Degeaba a contestat decizia în instanță. A pierdut definitiv și irevocabil.
- Academician? Nici atât! E membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), într-adevăr. Iar Legea nr 31, din ianuarie 2007, stipulează în art. 1 că AOSR e for științific. Numai că la art 5, aliniatul 7, se precizează clar: „Membrii AOSR nu pot purta titlul de academician”. Așa că…împieliţatu’ şi-a facut un ONG botezat Academia Tomitana care de altfel figurează ca organizatoare a acestui parastas dansant, ca să-şi satisfacă orgoliul neîmplinit. Porcu Academician, ce mişto, e tot ce ne lipsea la fericire. Să moară duşmanii de la Universitatea Ovidius, de ciudă!
În final aș vrea să lămurim, odată pentru totdeauna, controversa legată de talia Înalt Prea-Sfințitului (ÎPS). L-am văzut recent și am fost dezamăgit. Susnumitul “Prea-Înaltul” nu e, nici pe departe, atât de prea-înalt precum se spune.
Dimpotrivă, se pare că piedestalul pe care s-a înălțat – prin metode mai mult sau mai puțin ortodoxe – scade pe zi ce trece. Vorba românului: „Prea-Înalte nici nu știi, cât de mic începi să fii!”
P. S. Pentru mine e clar că Porcu a dat iar de bani şi e pe cai mari în guvernarea asta stânga-dreapta, cu ministru de finanţe de la PSD şi că rotativa îi prieşte de minune.
Bună ziua,
Pe academiatomitana.ro în pagina de prezentare, al doilea paragraf zice: „ACADEMIA TOMITANA, este constituită cu scopul de a identifica și de a culege din Arhivele internaționale a manuscriselor care s-au scris în școala Tomitană, lucrează la traducerea și publicarea acestora, organizează simpozioane naționale și internaționale, pentru a evidenția importanța Tomisului pe harta lumii, importanță dovedită cu acte ce sunt datate la mai puțin de 100 de ani de la întemeierea Romei.” Cu siguranță că nu vreun academician din conducere a creat pagina web, mai mult ca sigur însă, cel puțin unul dintre ei e creatorul conținutului. Întreb: niciun eminescolog, profesor, academician nu a văzut dezacordurile, cât și fractura logică din prima frază a paragrafului? Nu de alta, dar ca să le citesc cv-urile mi-am luat o cafea mare, altfel adormeam citindu-le. Corespunzător pe text, mi-am pus întrebarea: a cui e manuscrisele care s-au scris? Implicit, a urmat întrebarea: pe cine, ce a identifica și a culege? E bine că exprimarea asta abramburit-circulară ne duce tot la „a manuscriselor”. Finalmente, e bine că sunt manuscrisele care s-au scris, și nu altfel, că nu știu cum o scoteam la capăt.