Călin MARINESCU ■
Doar ce terminasem de scris articolul cu titlul “A coborât Marius Budăi, stația următoare Gabriela Firea cu peronul pe stânga”, că Marcel Ciolacu a furat startul și a operat debarcarea Gabrielea Firea pe repede înainte, probabil pe principiul “bate fierul cât e cald”.
După cum opinam deunăzi, fără echivoc ne aflăm în fața unui deznodământ al aprigei bătălii de la vârful PSD, lăsată moștenire de perioada de tristă amintire păstorită de Liviu Dragnea care a cristalizat două tabere, zice gura lumii: gruparea Marcel Ciolacu şi adversarii săi în frunte cu tractoriştii de lux Paul şi Alexandru Stănescu, nostalgici ai fostului preşedinte.
Așa cum prevăzuse la vremea sa fostul prim-ministru Victor Ponta, venirea PSD în fruntea Guvernului a fost bulboana ce a antrenat în vâltoare toată pleava şi gunoaiele prinse în spirala abisului ce se agaţă de orice le iese în cale ca să răzbească la suprafaţă. Lupta pentru supremaţia politică este câștigată pe cât se pare de gruparea Marcel Ciolacu, cel puțin până acum.
Din păcate, atitudinea fermă a prim-ministrului Marcel Ciolacu în privinţa verificării tuturor căminelor pentru personale vârstnice sau defavorizate, mai ales cele private, a dus în afara demisiilor celor doi miniștri, la o mișcare brauniană în domeniul asistenței sociale acordate bătrânilor. Inspecții dure soldate cu amenzi de milioane de lei și cu relocarea unui număr impresionant de bătrâni și tineri, ori copii asistaţi social, au efecte teribile, nebănuite asupra persoanelor vulnerabile ce trebuiau să fie beneficiarele programelor de ocrotire şi îngrijire şi care, după cum se ştie, sunt foarte afectate de orice schimbare a mediului de viață.
Departe de mine gândul de a apăra această gașcă de nemernici politruci îmbătrâniţi şi învechiţi în rele, cu alură de grup infracţional organizat, ce şi-a rafinat o nouă tehnică de a face bani negri pentru zile albe din încasarea subvențiilor de stat pentru prestări sociale, coroborat cu reţinerea pensiilor, mari sau mici, la care se adăugă și preluarea prin înșelăciune a ultimelor proprietăți ale celor luaţi în îngrijire.
Evident că o asemenea afacere nu poate aduce profituri consistente, dacă este prestată către beneficiari toată gama serviciilor stipulate în lege şi contractate cu Ministerul Muncii şi implicit al Sănătăţii precum, hrană consistentă, medicația prescrisă, asistență medicală profesionistă, toaleta personală şi îngrijire corporală.
Nu generalizez, sunt multe “azile” care oferă, în special celor cu pensii mai mari, condiții foarte bune de cazare, masă și asistență medicală, dar ce fac cei care sunt ai nimănui, au pensii foarte mici sau deloc? Aici trebuie să intervină ajutorul statului dar nu pentru a crea o nouă clasa de îmbogățiți fără drept.
Pentru a pune mâna pe cât mai mulți bani din fondurile publice, pe care le primeau, s-a văzut că selecţii membrii ai grupului infracţional organizat ofereau servicii minimale, cu personal necalificat plătit cât mai puțîn, hrană pe sponci și o atidudine dură față de vârstnici terorizându-i ca să nu le treacă prin minte să reclame starea de fapt, de alfel unii fiind chiar sedaţi astfel încât să nu mai reacționeze în nici un fel.
Că a înflorit o astfel de faună nu este de mirare, mulți dintre conaționalii noştri sunt gata să facă orice pentru un ban bun, dar grav este că autoritățile care trebuiau să controleze aceste așezăminte, să îndrume activitatea lor și la nevoie să ia măsurile adecvate, inclusiv închiderea activității s-au făcut că nu văd.
A închide într-o zi 11 cămine pentru persoane asistate, din București-Ilfov, ca urmare a controalelor dispuse de Guvern, demonstrează că la nivelul capitalei îndrumarea și controlul au fost “sublime dar au lipsit cu desăvârșire” căci pe hârtie bineînțeles că totul era în regulă: “Şpaga omnia vincint!”
Într-o societate normală toți cei care au obligația de a controla aceste stabilimente și la rândul lor cei care au obligația de a îi controla pe aceștia, ar trebui în primul rând dați afară printr-o Hotărâre de Guvern sau prin Lege și să li se deschidă dosare penale pentru abuz în servici, acțiune care nu se va putea realiza pentru că s-ar destabiliza unul dintre cele mai corupte dar necesare ministere al țării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Nici măcar deschiderea unor dosare penale nu este realizabilă căci parchetele ar fi blocate cu numărul mare de cauze, imposibil de soluționat într-un timp rezonabil.
O dată cu declanșarea acestui război, Marcel Ciolacu a deschis o cutie a Pandorei pe care îi va fi foarte greu să o închidă, mai ales în condițiile bătăliei din interiorul PSD.
Un fapt pozitiv este totuși scoatea la suprafață a rechinilor financiari care călcând pe viețile unor bătrâni, se imbogăţeau pe spinarea banului public şi asta poate va duce pentru o perioadă de timp la reducerea corupției în domeniul protecției sociale.
Facţiunea Marcel Ciolacu a învins într-o bătălie, să vedem dacă va câştiga războiul.
