Luigi FRIGIOIU ■
1. Redescoperindu-l pe Enescu
Motto: Nu mi-am servit țara decât cu armele mele: pana, vioara și bagheta. (G. Enescu)
Nu ne știm istoria, nici înaintașii și geniile poporului nostru. Iar țara care nu-și recunoaște valorile trecutului nu are viitor. Din păcate, pentru mulți tineri, Enescu e, în primul rând, o figură pe bancnota de 5 lei și apoi un ilustru muzician. Sigur, există “Festivalul George Enescu”, dar nu mai avem timp și răbdare să ascultăm marea muzică. Așa că, pentru majoritatea, Enescu înseamnă, doar, Rapsodiile Române și, eventual, opera Oedip.
Marele compozitor a concertat la Constanța, ultima oară în 1923. Informația am aflat-o de la violonistul Daniel Mihai care, la împlinirea a 100 ani de la ultimul concert la malul mării al genialului muzician, a susținut spectacolul “Rediscovering George Enescu and other composers”.
Inițiativa e un act de curaj profesional, înfăptuit cu măiestrie interpretativă. Constănțeanul Daniel Mihai e un fanatic al pasiunii sale pentru muzică. Cântă cu înflăcărare și vibrează odată cu corzile viorii și firele arcușului. A absolvit Colegiul de Artă Regina Maria, Universitatea Națională de Muzică și are studii doctorale. Joi, 14 sept 2023, la Centrul Cultural Jean Constantin, ne-a ajutat să-l redescoperim pe George Enescu – compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor – superbă întrupare a geniului muzical românesc.
În demersul artistic, Daniel Mihai a fost acompaniat de către Charles S.L. Parker, compozitor și pianist britanic. Ne-am convins încă o dată: contrariile se atrag. În costum sobru, violonistul a fost concentrat, dispus la efort interpretativ intens. Timp de două ore a cântat, succesiv, la două viori valoroase, cu vechime de peste 100 ani.
În replică, pianistul Charles Parker – relaxat, cu pălărie de paie și înveșmântat în culori deschise – părea, mai degrabă, un turist în vacanță pe litoral. Dar, așa cum spun francezii: “les grands esprits se rencontrent”. Între cei doi soliști s-a realizat un magnetism total, o simbioză ce a dat naștere unui concert unic în care am ascultat:
-G. Enescu – Adagio pour violon et piano d’apres Suite dans le style ancienne, opus 3
-G. Enescu – Aubade pour violon et piano
-G.Enescu – Pastorale et Nocturne pour violon et piano
-Mihail J Barbu – Jeunesse opus 3 pour violon et piano
-Mircea Chiriac – Serenadă pentru vioară și pian
-G. Enescu – Baladă pentru vioară și pian
-G. Enescu – Quatre airs dans le genre roumain pour violon seul
-Vladimir Cosma – Concerto de Berlin
-Liana Alexandra – Song whithout words for violin and piano
-Ioan Dobrinescu – Gypsy’s Love for violin and piano, primă audiție
-Bela Bartok – Roumanian Folk Dances pentru vioară și pian
-Charles S.L. Parker – Five views of Sunset for Violin and Pian, primă audiție în România
-Șerban Nechifor – Transylvanian Bluegrass, for violin end piano.
Cei prezenți în Centrul Multifuncțional „Jean Constantin” au aplaudat îndelung recitalul încheiat cu celebra piesă “Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici. La ieșire, spectatorii, încă, pluteau în ritm de vals. Nu pentru mult timp. Odată ajunși pe strada Cuza Vodă, în reabilitare continuă, ne-am trezit la cruda realitate. Cei norocoși, am intrat în pământ, doar, până la glezne. Ghinioniștii s-au împotmolit definitiv în craterele lucrărilor de “mobilitate urbană” efectuate de Primărie. Aș vrea să subliniez ideea amară de final a violonistului Daniel Mihai: “Dacă autoritățile nu sprijină actul artistic, în Constanța, cultura moare!” Ne aude cineva?
2. La Muzeul de Artă, Regal muzical de Ziua Monarhiei Belgiene
După două luni, am avut privilegiul să fiu prezent la o nouă întâlnire cu violonistul Daniel Mihai și pianistul-compozitor Charles Stephen Lawrence Parker. Trebuie să recunosc, nu știam că 15 noiembrie este Ziua Monarhiei Belgiene. Evenimentul a fost omagiat, la Muzeul de Artă, printr-o serată muzicală de către doi virtuoși maeștri.
Și cum, alături de domniile lor, îl redescoperisem pe Enescu, în spectacolul de la Centrul Multifuncțional Jean Constantin, nu am ezitat să-i urmăresc din nou. În două luni, Constanța nu s-a schimbat deloc. Am parcat din nou pe strada Cuza Vodă, într-una din numeroasele gropi lăsate neacoperite și nesemnalizate de către Primărie.
Însă, ascultând o vioară și un pian, ambele fermecate, am uitat de toate problemele cotidiene. Cei doi magicieni ai instrumentelor au oferit un regal interpretativ, completându-se, din nou, în mod admirabil.
Arcușul lui Daniel Mihai mângâie strunele viorii dar și coardele sensibile ale sufletului fiecărui spectator. Chiar dacă ești profan, ca mine, rămâi siderat de sonoritățile sale divine. Sobrietatea sa s-a împletit admirabil cu jovialitatea britanică a lui Charles S.L. Parker (nelipsit de pălăria cu boruri mari) care e o personalitate și un personaj. Împreună, ne-au prezentat un spectacol de neuitat în care timpul, parcă, a zburat.
Deschiderea a fost făcută cu Ave Maria. După Imnul Național al Begiei, s-au interpretat multe piese aparținând compozitorilor belgieni.
1.La Brabanconne Național Anthem of Belgium
2.Charles A. de Beriot – Scenes de Ballet op100, ptr vioară și pian
3.Henri Vieuxtemp -St Patrick’s Day op33, ptr vioară și pian
4.Eugene Ysaye – Lontain passe op11, ptr vioară și pian
5.Danielle Baas – Homage a Chopin, ptr pian
6.Eugene Ysaye – Solo Violin Sonato nr5 L’Aurore Danse rustic
7.Danielle Baas – Valse simplette, ptr pian
8. Eugene Ysaye – Berceuse op20, ptr vioară și pian
9. Danielle Baas – Pensees ptr vioară și pian
10.Henri Vieuxtemp -Tarantelle Morceaux de salon
11.Nechifor Șerban – Transylnvania Bluegras II
12. C.L.S. Parker -West over Sunset, ptr vioară și pian.
După concert, maestrul Daniel Mihai a concluzionat:
“A fost o deosebita plăcere și onoare să evoluez 100 de minute, a doua oară consecutiv cu maestrul Charles Stephen Lawrence Parker, la interval de două luni într-un program din literatura camerală belgiană, pentru a sărbatori cum se cuvine Ziua Monarhiei belgiene în Constanța. Mulțumim din suflet tuturor pentru onorarea invitației noastre la Ziua Monarhiei Belgiene. Evenimentul cultural s-a făcut cu eforturi și s-a bucurat, doar, de susținerea publicului loial. Deloc SABAM sau Fundația Regele Badouin, nici de oficialii Ambasadei Regatului Belgiei, care „din motive excepționale nu au putut ajunge”. Astfel, promisiunea de a onora cele 100 de minute de muzică belgiană a compozitorilor din sec 18-21 a rămas o promisiune… Cu toate acestea, apreciem interesul arătat față de noi și, de asemenea, vă mulțumim pentru micile donații către noi. Sper că v-a plăcut evenimentul și prezența noastră. Sper că interpretarea opusurilor muzicale v-a introdus în atmosfera și starea de spirit specifică epocii în care au fost compuse”!
“Cu mare bucurie și atitudine sinceră față de toți. Susținând artiștii, prețuiți muzica de calitate! Vă mulțumim!” Charles Stephen Lawrence Parker și Daniel Mihai
