Luigi FRIGIOIU ■
Constanța e un oraș administrat după ureche, în stil manelistic. Dacă Vali Vijelie, Tzanca Uraganu și Miraj Tsunami aveau cântare aici făceau audiență maximă. Din păcate, nu maneliștii au năvălit peste noi, ci fenomenele naturale care le-au împrumutat poreclele celebrităților respective.
Oficial, din punct de vedere meteorologic, cică, am avut parte de o neașteptată furtună tropicală, iar autoritățile locale au fost surprinse nepregătite. Normal, pentru că aleșii noștri sunt pregătiți doar să sifoneze banul public.
Manifestarea extremă a vremii a reprezentat o probă, o verificare a calității lucrărilor cu care administrația Chițac a întors pe dos orașul. Rezultatul dezastruos se poate vedea peste tot. Sâmbătă, 18 noiembrie, s-a confirmat că sumele bugetate pentru mărețele proiecte au fost aruncate pe Apa Sâmbetei. Amiralul a transformat Constanța într-o Veneție a sud-estului unde autoturismele plutesc pe străzile reabilitate ca iahturile. Proverbul trebuie schimbat: gospodarul constănțean își face vara sanie și toamna șalupă din mașină.
Constanța se îneacă și Moș Teacă se dă-n roată
Pe Vergil Chițac nu-l deranjează prea tare catastrofa rămasă în urma lui. E el urmașul lui Moș Teacă, cunoscutul personaj al scriitorului Anton Bacalbașa. Moș Teacă simbolizează stupiditatea și absurditatea din armata noastră de pe vremuri iar amiralul Kitzy îi calcă, hotărât, pe urme.
Constanța e în totul celor mai urâte, triste și prost administrate orașe din România dar Primăria se pregătește de sărbătoare. Organizează printr-o firmă din București (White Car Line SRL) Târg de Crăciun penibil și aruncă pe iluminatul de sărbători cea mai mare sumă din țară. Târgul se va desfășura în micul parc central mărginit de Colegiul Mircea, Teatrul Danovski și Sala Sporturilor. De fapt, cele trei instituții formează un fel de Triunghi al Bermudelor unde dispar finanțe publice. Periodic, se prevăd investiții din bugetul local pentru renovarea lor dar clădirile se degradează pe zi ce trece și cad în capul trecătorilor.
Au fost aduse carusele, utilaje de agrement etc. Și, deja, obișnuitele cabane și rulote din care se vânde mici, cârnăciori, kebab, șaorma. Se bea vin la pahar și bere la dozator. Ca WC public e folosită fosta cârciumă „Madam Margot” a madamei Adara Tramudana. Se știe că „maestru de ceremonii” este Barbăcot BijBoc. Adică, micuțul vice Ionuț care ar avea ceva interese de afaceri prin zonă.
În boxe răsună manele de top. Nu contează că elevii eminenți de la Colegiul Mircea își pregătesc, în clase, examenele. Ce atâta carte? Și așa nu folosește în viața din România. De exemplu, maneliștii „e” cam analfabeți și „are” bani fără număr-fără număr…
Despre lipsa de respect arătată de autorități, artiștilor și sportivilor ce aduc glorie orașului nu mai comentez. Intrarea teatrului e blocată iar parcările din zonă au fost desființate. N-are importanță că Sala Sporturilor găzduiește meciuri internaționale iar autocarele cu oaspeți n-au unde parca.
Boboana de pe coliva târgului o reprezintă Roata panoramică, o culme a kitschiului. Asta ne lipsea ca tacâmul prostului-gust să fie complet.
Se dă startul la distracție, deși orașul pare pregătit, mai degrabă, de îngropăciune. Noi, simpli cetățeni, ne întrebăm ce putem face cu Amiralul acum în prag de sărbători? Unii au ăncercat să-l scufunde (politic) dar n-au reușit. E om-amfibie, fiul ploii, rezistă sub apă, e mediul lui natural. Atunci, îl tragem pe roată, îl dăm în bărci și-l luăm la Poștă (că e vis-a-vis, peste drum). Îl costumăm în Moș Crăciun, îl împachetăm și-l trimitem, cu submarinul în loc de sanie, la Eforie.
