Luigi FRIGIOIU ■
● Reenactor figurant la Ziua Națională a României
Primăria Constanța e un nesecat izvor de idei geniale și fapte mărețe. De exemplu, și anul ăsta cu ocazia Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a pus în scenă o foarte exactă reconstituire istorică. Anume, strada Cuza Vodă arăta în continuare ca tranșeele de la Mărășești-Mărăști-Oituz – unde s-a luptat pentru pământul strămoșesc – în Primul Război Mondial ce a prefațat Unirea. Săpături, gropi cu apă, pietroaie, noroaie, conductăraie, fierătanii, utilaje, ruine. S-a aplicat vechea tactică a pârjolirii pământului în fața contropitorilor. Parcă ne-au atacat, deodată, otomanii lui Erdogan într-o înfrățire cu mercenarii Wagner și teroriștii Hamas.
Cu curajul ce m-a caracterizat întotdeauna (sunt rezervist cu grad de sublocotenent de infanterie) m-am aruncat în luptă. Împreună cu un pluton de veterani (adică, pre moșnegi și pensionari activi), am luat cu asalt tranșeele primăriei și după lupte aprige cu băltoacele ca să parodiez versul lui Alecsandri din Peneș Curcanul:“Prin foc, prin șpăgi, prin fum, prin glonţi, cu toți…”, ne-am atins obiectivul și am străpus înnămoliți încercuirea Centrului Multicultural Jean Constantin, la spectacolul Burad Art – Ziua Națională a României. Se adunase ceva public. Unii, mai inspirați ca noi, au intrat în sală curați, direct de pe b-dul Ferdinand, fără se mai războiască pe strada care-i celebrează numele domnitorului înfăptuitor al primei uniri, Cuza Vodă.
În deschidere, s-a intonat, patriotic și înălțător, Deșteaptă-te române până ce câțiva au ațipit, toropiți de efort. Apoi, distinsa prezentatoare, actrița Ana Maria Ștefan, a citit testamentul Reginei Maria, personalitate decisivă în realizarea Marii Uniri de la 1918, marcantăpersonalitate a istoriei noastre moderne ce și-a dăruit inima Balcicului. Am înțeles că inima a fost atât de mare, încât a iubit, în același timp, țara, familia regală, soțul (regele Ferdinand) dar și nenumărați amanți cu care a trăit intense povești de amor în bună pace și armonie. Ca o româncă adevărată…a știut să-i mulțumească pe toți fără scrupule, fără regrete.
În Constanța, rețeta unui spectacol reușit e simplă: acompaniamentul muzical să fie asigurat de fermecătoarea Natalia Gribinic cu pianul ei fermecat. Dar și cei doi soliști vocali s-au dovedit de mare valoare și în mare formă. Soprana Georgiana Costea Glugă mai strălucitoare și mai sigură pe ea ca oricând. Probabil, și pentru că, din sală o supraveghea, cu atenție, soțul Constantin Adrian (Să trăți domn chestor!).
Tenorul Doru Iftene s-a dovedit, ca întotdeauna, un puternic interpret. Unul din cei mai populari tenori ai scenei constănțene a smuls ropote de aplauze, mai ales, atunci când a intepretat hitul Valencia. Forța, Doruțu!
Au fost interpretate cântece de inspirație folclorică scrise de compozitori autohtoni (Tiberiu Brediceanu, Sabin Păuța) și piese internaționale.
● Copiii mării la înălțime
Momente deosebite ale serii au fost evoluțiile cursanților: Persida Matei, Ghiulfer Osman, Matei Varlam, Vlad Moldoveanu, Vlad Andrei Popescu, Isaac și Elias Scutaru, elevii artiștilor profesioniști alături de care au urcat pe scenă. Talentați și sârguincioși sunt nume de care, cu siguranță, vom mai auzi. Simbolic, parcă, profesori și elevi și-au unit vocile interpretând împreună compoziția lui George Grigoriu, intitulată Muzica.
Ca de fiecare dată, reprezentanții autorităților locale s-au remarcat prin absență. Cultura nu produce politicienilor comisioane, șpăgi, para-ndărături și alte asemenea așa că nu e de mirare dezinteresul total. De fapt, nivelul intelectual al celor ce administrează Constanța îl regăsim în Târgul de Crăciun al Primăriei: kebab, mici, bere și remanenetele manele…
Drept recompensă morală pentru actul de ecarisare și salubrizare politicianistă ce le-a fost oferit prin lipsa baștanilor din sală, spectatorii din Centrul Cultural Jean Constantin au aplaudat îndelung și au oferit buchete generoase tuturor artiștilor. La final, scena arăta ca vitrina unei florării în adevărată sărbătoare, așa cum a fost și 1 Decembrie – Ziua Națională.
