Dan MIHĂESCU ■
Motto: Nimeni nu e destul de inteligent ca să-l poate convinge pe un prost că este prost. La Fontaine
Atunci când cineva face lucrurile altfel decât în ordinea lor firească, lucrează ilogic, haotic, dezorganizat, imperfect, precipitat sau taie de șapte ori și măsoară o dată, se spune că pune boii dinaintea carului. Lingviștii apreciază că această expresie datează din secolul al XVI-lea, dar forme având aceeași semnificație pot fi regăsite în romanul lui Tristan și al Isoldei, în cea mai cunoscută dintre variante, cea datând din secolul al XIII-lea: „ar fi o mare eroare să nu pui boii înaintea carului”. Expresia are mai multe sensuri. A pune căruța înaintea boilor, arăta o acțiune ilogică, lipsită de sens. Același lucru poate arăta și îndeplinirea unei sarcini în grabă, superficial, indiferent dacă este corectă sau nu, fiind clar că un car e făcut ca să fie tras, nu împins de boii de povară, asta fiind ordinea firească și logică a lucrurilor și a firii.
M-am regăsit zilele trecute cu o veche cunoștință, un eminent om care a făcut carieră din sport, a clădit generații de performeri, a educat spirite competiționale pentru viața sportivă și cea de după, a pus temelii și a înălțat palate sub deviza Mens sana in corpore sano. Constănțean get-beget, Andrei Szemarjai, pensionat dar nu chiar pensionar, ca și mine, mi-a acceptat invitația să depănăm amintiri și să afirmăm opinii ferme, în domeniul de competență, ca între noi, profesorii.
Și ce a ieșit, dacă n-o să vă placă, să nu dați niciun ban. Ei bine asta cu “să nu dați niciun ban”, nu înseamnă că am făcut-o la modul gratuit…critica, zic. Nu, am făcut-o țintită, cu nume, prenume, funcție, grade și prezumtive interese. Poate, să zic, uneori chiar fără interese ci doar din prostie, dar asta, la timpul potrivit o vor putea lămuri organele de anchetă, despre care am aflat că tot agonisesc probe, că nu se știe când e nevoie.
Deci, cum vă spuneam, fără resentimente dar cu durere în suflet am săvârșit, cu profesorul Szemerjai, o slujbă de parastas a atletismului constănțean, slăvit fie-i numele și pomenit în veci, iar Andrei a citit și stâlpii…
De pe pomelnic însă nu lipsesc, în ordinea de decădere, nici Decebal Făgădău sau Vergil Chițac ori Andrei Alecu, alias Talpeș și alți insignifianți pe care-i facem notorii.
O să vedeți dacă accesați direct interviul pe acest link: https://youtu.be/T0En2ONg4I0.
Îi salut pe domnul director Szemerjai și Sentinela pentru interviu. Szemerjai este o resursă umană greu de egalat în domeniul managementului sportului, pe care, din păcate, nu l-au băgat în seamă diriguitorii locali, dar nici cei naționali. Un om dedicat! Îi propun să rămână optimist și să scrie despre experiența lui din viață sportivă, dar mai ales despre experiența de manager al unui liceu sportiv.
Este impresionant cat de multe povesti si amintiri poate aduce la suprafata o simpla discutie cu o persoana inteleapta si experimentata, cum este domnul Andrei Szemerjai. Este o lectura placuta si informativa pentru toti cei interesati de sport si de personalitatile care au contribuit la dezvoltarea atletismului constantean. De asemenea, sunt impresionat de curajul de a face critici dure si de a denunta interesele sau prostia unor persoane care ar trebui sa aiba grija de acest domeniu. Astept cu nerabdare sa vad si partea a doua a interviului pe YouTube!