Călin MARINESCU ■
De mai bine de o săptămână mass-media internațională întoarce pe toate părțile interviul servit de Președintele Putin pseudoziaristului american Tucker Carlson.
Evident este o mișcare politică bine gândită, bine realizată și care se pare că și-a atins ținta pentru ambii participanți la punerea în scenă.
Ce a spus Putin nu este relevant; și-a reiterat delirul revanșard, specific politicii externe rusești lansată din vremea imperiului și perpetuată în comunism și postcomunism, politici implementate de cele mai multe ori cu milioane de victime, zise colaterale, care nu au au contat niciodată în planurile Kremlinului.
Evocarea unor evenimente din istoria comună a Rusiei și a Urainei în scopul dovedirii inexistenței statului și națiunii ucrainene este o temă pe care o reia periodic pentru a-și motiva aventura expansionist-belicoasă și înacălcarea numeroaselor tratate și legi internaționale, aprobate de Duma de Stat ca reprezentantă a poporelor Federație Ruse, la vremea lor.
În fapt, Putin nu mai recunoaște toate înțelegerile acceptate și aprobate de Duma de Stat înainte de numirea sa ca Președinte, considerând că predecesorii au făcut greșeli grave față de Mama Rusia.
În legătură cu ultima lor ispravă, atacarea Ucrainei căreia îi garanta securitatea cu câțiva ani în urmă, Putin a lăsat să înțeleagă că de fapt intenționează să ocupe întreaga țară și să o anexeze Federației Ruse.
De interes este însă o analiză a “cee ace l-a mănat în luptă” ca să acorde acest interviu pe care l-a refuzat de foarte multe ori altor ziariști internaționali.
Pentru a lămuri prima nedumerire trebuia să aflăm cine este Tucker Carslon, cel care a obținut mult râvnitul trofeu, interviul Președintelui Putin.
Tucker Carlston fost timp de mai mulți ani invitat permanent al unei emisiuni nocturne, de mare audiție a postului de televiziune Fox News, emisiune pe care a preluat-o când postul de realizator s-a vacantat.
Susținător fățiș al fostului Președinte Donald Trump, a reușit să târască Fox News într-un proces care s-a terminat cu o pagubă de 130 milioane dolari pentru postul de televiziune conservator, obligat la plata unei despăgubiri și implicit concedierea lui Tucker Karlson, din cauza afirmațiilor sale că alegerile prezidențiale pierdute de Donald Trump au fost trucate, fără a putea prezența nici un fel de probe în acest sens.
Rămas pe poziția de bloger pe retaua “X”, printre alte mii de blogeri, evident că a obținut lovitura vieții sale când i s-a propus postura de “sparring partner” pe sticlă alături de kremlinez, apărând astfel pe prima pagină a marilor cotidiene, chiar dacă multe din comentarii sunt negative.
De fapt Tucker Karlson nu a fost ziarist, acivitatea să media fiind rezumată la aceea de relizator de emisini în televiziune.
Tucker Karlson a îndeplinit misiunea de a-i oferi Președintelui Putin, care se bucură de un embargou în mass-media vestică și internațională, așa cum recunoaște el însuși o platformă prin care să poată să își facă public punctul sau de vedere, în cursul pseudointerviului, în speranța că va își va atinge cele câteva ținte pe care se pare că le-a avut.
Faptul că mass-media internațională, analizează de mai multe zile evenimentul ne demonstrează implicarea masivă a propagandei oficiale rusești în pregătirea lansării pe piață a interviului, mai multe cotidiene de prestigiu reluând anunțul lui Tucker Calson privind apariția mesajului putinist.
Prima țintă ar fi populația pro republicană a Statelor Unite, acei care ar acceptă, zic eu din inconștiență, un regim de tipul politicii Kremlinului în locul democrației americane și care văd în Donald Trump promotorul unei asemenea politici.
Evident este o mâna de ajutor pe care o primește candidatul republican, fiind probabil începutul unei imixtiuni a Rusiei în alegerile din Statele Unite ale Americii, cu speranța că Donald Trump va fi mai “prietenos” față de politica Federației Ruse.
Dar în afară de alegerile din SUA, Putin are în vedere și alegerile din mai multe state europene și în primul rând alegerile pentru Parlamentul Europei.
Este evidentă intenția de a crea o stare de confuzie și dezbinare între statele membre ale Comunității Europene ajungând până la a propune Poloniei, Ungariei și României să participle la dezmembrarea Ucrainei.
Speranța sa este că atât statele europene cât și americanii vor obosi în acțiunea lor de susținere logistică a Ucrainei cu echipamente militare și muniție și astfel armată rusă va putea să își atingă țintă de a-și cuceri victima, pe care inițial o crezuse pradă sigură.
O altă țintă este în mod evident populația Federației Ruse care, aflată într-o situație limită din punct de vedere economic, permanent sub presiunea războiului și a opresiunii statului polițienesc, și așa cum arată mai multe studii vestice sub o puternică influență a alcoolului, trebuia să primească o îmbărbătare de genul: nu vom pierde războiul și ne vom atinge obiectivele. Mesaj transmis printr-un unui ziarist occidental și prelucrat inteligent de propaganda oficială rusă.
Și poate nu în ultimul rând, șueta kremlineză a lui Tucker Carlson a oferit Președintelui Vladimir Putin ocazia de a ne prezenta lumii un spectacol în față unui interlocutor comod, care nu a pus nici o întrebare nepotrivită și care a ascultat cu răbdare toate tiradele privind dreptul Rusiei asupra Ucrainei sau declarația fermă că nu intenționează să atace nici unul dintre statele NATO.
De o declarație de fidelitate similară avusese parte și Ucraina cu câte zile înainte de lansarea invaziei, ceea ce ne demonstrează că vorbele lui Putin nu fac nici doi bani, că nu putem avea încredere în declarațiile sau promisiunile lui.
