Sebastian MANOLE ■
Meseria de psiholog este văzută într-un mod polarizant de către omul de rând din România. Cea mai comună concepție eronată este aceea conform căreia la psiholog se duc doar persoanele grav tulburate și simpla prezență într-un cabinet psihologic face o persoană să aparțină de această așa-zisă categorie. În realitate, însă, psihologul este un specialist în domeniul sănătății mentale care ajută oamenii în a-și înțelege mai bine sau a-și rezolva problemele ce au de-a face cu o gamă largă de dificultăți emoțiile, interpersonale sau traumatologice, pe lângă tulburările clinice sau de personalitate. În cadrul acestui articol, vom descrie meseria de psiholog trecând prin pașii necesari pentru a obține dreptul de liberă practică și vom clarifica diverse concepții greșite care s-au creat de-a lungul anilor.
Pentru a obține un atestat de liberă practică în psihologie este necesară parcurgerea studiilor universitare în acest domeniu în cadrul unei universități care are programul de studii acreditat de către Colegiul Psihologilor din România (CPR). În țara noastră, majoritatea acestor instituții urmează modelul Bologna: 3 ani studii universitare de licență în psihologie + 2 ani studii universitare de masterat în minim o ramură a psihologiei; cu posibilitatea urmării ulterioare a unei școli doctorale (aceasta nu condiționează obținerea atestatului, dar este necesară dacă absolventul vrea să devină profesor în cadrul unei universități). De-a lungul celor 3 ani de licență, studentul învață ce este psihologia, care sunt domeniile sale, care sunt procesele psihologice ale omului și cum se dezvoltă acestea de-a lungul vârstei, ce este psihopatologia, cum se realizează o cercetare științifică și care este codul etic al psihologului etc. După absolvirea acestor 3 ani este necesară trecerea examenului de licență, care include o testare scrisă a tuturor conceptelor învățate până acum și o parte de cercetare științifică care este elaborată și prezentată de proaspătul absolvent sub coordonarea unui profesor universitar.
În urma parcurgerii pașilor anterior discutați, absolventul licențiat în psihologie își poate depune la Colegiul Psihologilor din România dosarul pentru obținerea atestatului de liberă practică în domeniul preferat de acesta. Acum este un moment bun pentru a clarifica domeniile în care activează psihologii. Cele principale sunt: psihologie clinică, psihoterapie, psihologia muncii și organizațională, psihologia transporturilor și psihologie educațională. Un psiholog poate activa în mai multe dintre aceste domenii în același timp, însă nu se poate specializa și avea informații și experiența necesară plauzibilă în toate. Majoritatea psihologilor au dublă specializare cum ar fi de exemplu în psihologie clinică și psihoterapie.
După obținerea atestatului în prima dintre cele 3 trepte ale psihologiei (practicant, specialist și principal), psihologul trebuie să urmeze un program de master acreditat în domeniul ales de el (plus formare într-o formă de psihoterapie în cazul celor care aleg specializarea psihoterapie) și 100 de ore de supervizare. Doar odată ce a început aceste demersuri poate practica meseria de psiholog. Masterul are ca scop aprofundarea teoretică și practică a specializării alese și se finalizează de exemplu prin realizarea și prezentarea unei noi cercetări științifice. Supervizarea, pe de altă parte, se realizează cu un psiholog cu experiență care are gradul de supervizor obținut de la Colegiul Psihologilor și are ca obiectiv înțelegerea demersurilor unui cabinet psihologic și clarificarea anumitor dificultăți în practica personală. Pentru finalizarea procesului de supervizare, este necesară și dovada practicării meseriei pe o perioadă de minim un an, concomitent cu cele 100 de ore de supervizare, într-un cabinet psihologic sau o instituție psihologică acreditată de CPR.
Având în vedere cele discutate mai sus, putem acum clarifica diferite concepții greșite sau necunoscute despre meseria de psiholog:
- Formarea psihologului nu se termină niciodată, el trebuie să se țină la curent cu noile reglementări și standarde care pot fi implementate. Acest lucru se face comun prin urmarea unor cursuri de formare continuă care acoperă diverse subiecte din domeniu.
- Toți psihologii nu au aceleași întrebuințări și abilități. Psihologul clinician oferă servicii de evaluare psihologică, pentru a depista eventualele simptomele ale unei tulburări clinice sau de personalitate, și consiliere. Psihoterapeutul folosește tehnici învățate în formarea sa pentru a ajuta clientul să își rezolve problemele personale. Psihologul care activează în psihologia muncii și organizațională își folosește cunoștințele pentru a evalua aptitudinea unei persoane în realizarea unei anumite meserii sau sarcini. Psihologul educațional se ocupă de consilierea elevilor unei școli și se implică activ în depistarea dificultăților educaționale a acestora.
- Meseria de psiholog se poate practica în diverse locații, nu doar în cabinetele individuale de psihologie. Astfel, printre locurile unde pot activa psihologi numim școli, baze militare, ONG-uri, firme, centre de cercetare etc.
- Psihologii nu oferă diagnostice și medicație, acest lucru este realizat de către un doctor psihiatru. Psihologii clinicieni pot oferi în schimb un psihodiagnostic.
- Psihologul are obligația de a oferi confidențialitate deplină în tot ceea ce îi este dezvăluit de către client. În acest sens, el nu va divulga informații de identificare a clientului sau situații povestite de către acesta. Excepții de la această regulă sunt în momentul în care clientul afirmă că va comite o crimă sau că se va sinucide, altfel spus în situații de forță majoră.
Domeniul psihologiei este unul vast și divers din punct de vedere al conceptelor psihologice pe care le abordează și poate crea confuzie în rândul celor care nu sunt familiari cu el. Datorită acestui fapt, informațiile oferite în acest articol au urmat ca și obiectiv pictarea unui tablou cât mai clar al meseriei de psiholog și parcursul vocațional pe care formarea în această specializare îl necesită. Menținerea sănătății mentale este una extrem de importantă și este necesar ca în cazul confruntării cu o problemă de această natură, consultarea unui psiholog să fie o opțiune valabilă pentru orice persoană.
Sebastian Manole, colaborator permanent al gazetei Sentinela, este autorizat ca psiholog clinician în cadrul Cabinetului Individual de Psihologie Manole Sebastian-Cristian din Constanța, specializat în Evaluarea și Consilierea Adolescenților și Adulților precum și instructor comportamental – terapeut ABA la Asociația Autism „Cezar Nicolae” (email: psihologmanolesebastian@gmail.com/GSM: 0721813280)
Pentru pacient este dificil către care specialist să se orienteze. Decizia asta e în sarcina medicului de familie, dar şi pentru acesta este dificil să aleagă între psiholog, psihiatru sau neurolog, cei trei având de obicei şi competențe care se întrepătrund sau completează reciproc. Mai jos este linkul unei platforme web, inițiată de un colectiv de psihologi de la UBB Cluj https://rethinkplatform.ro/ro/the-rethink-game/